Anathema - One last goodbye
How I needed you
How I grieve, now you're gone
In my dreams I see you
I awake so alone
I know you didn't want to leave
Your heart yearned to stay
But the strength I always loved in you
Finally gave way
Somehow I knew you would leave me this way
Somehow I knew you could never never stay
And in the early morning light
After a silent peaceful night
You took my heart away
And my being
In my dreams I can see you
I can tell you how I feel
In my dreams I can hold you
And it feels so real
I still feel the pain
I still feel your love
I still feel the pain
I still feel your love
And somehow I knew you could never never stay
And somehow I knew you would leave me
And in the early morning light
After a silent peaceful night
You took my heart away
Oh I wish, I wish you could have stayed
joi, 25 februarie 2010
luni, 22 februarie 2010
Aspecte emotionale.
Azi am ajuns devreme acasa... "Ati venit cu Sorin?" Nu.
Ma doare capul de pocnesc................................
Urasc punctele de azi o sa scriu fara semne de punctuatie [ glumesc]
"Fa si tu o fapta buna
spune-i lu' aia care-ti suge pula sa taca din gura" :))
Iar am avut o stare naspa, asa pe final de zi, cand totul parea sa fie bine.
Ma oftici ingrozitor. Vreau sa te vad. Nu te-am mai vazut dintr-o vineri, adica de 10 zile.
Fuck nu stiu ce e cu mine. Asta o sa fie pusa iar la Aspecte emotionale.
O seara buna.
.................................................................
Urasc punctele
Ma doare capul de pocnesc................................
Urasc punctele de azi o sa scriu fara semne de punctuatie [ glumesc]
"Fa si tu o fapta buna
spune-i lu' aia care-ti suge pula sa taca din gura" :))
Iar am avut o stare naspa, asa pe final de zi, cand totul parea sa fie bine.
Ma oftici ingrozitor. Vreau sa te vad. Nu te-am mai vazut dintr-o vineri, adica de 10 zile.
Fuck nu stiu ce e cu mine. Asta o sa fie pusa iar la Aspecte emotionale.
O seara buna.
.................................................................
Urasc punctele
duminică, 21 februarie 2010
Aspecte emotionale.
Dimineata! Se pare ca se va incalzi, deja vad razele soarelui dorind sa patrunda in camera. Ma uit la noi 4. Mi-e dor de Ede, de Iona, de Camel. Sper sa nu mai fie suparata pe mine...
Mi-e dor un pic si de mine... "mi-e dor si doare".
Ascultam Taxi - Te vad in toate femeile si mi-am amintit de Taxi - Mi-e dor si doare.
Nu-i nimic special la melodia asta, insa cred ca ma defineste sau m-a definit perioada asta. Sper sa incep saptamana cu bine.
Taxi - Mi-e dor si doare
Si daca dupa tot ce ti-am spus, n-ai inteles nimic -
De fapt trebuia sa simti, nu sa-ntelegi -
Daca dupa tot ce-am facut, nu-nsemn nimic pentru tine,
De ce nu vrei sa ma dezlegi ?
Sa plang - nu-ncerc,
Sa-ncerci - nu stii,
Sa stiu - nu vreau,
Sa vrei - nu poti.
Mi-au secat toate cuvintele si nu mai stiu nimic, decat ca:
Mi-e dor si doare,
Dor si doare ...
Si dac-atata timp a trecut - aproape fara rost -
De fapt, totul are rost fara sa stim;
Dac-atatia ochi s-au inchis incet, incet, peste mine,
De ce ne-ajuti sa ne mintim ?
Sa uit - nu invat,
Sa-nveti - n-asculti,
S-ascult - nu pot,
Sa poti - nu vrei;
Mi-au secat toate cuvintele si nu mai stiu nimic, decat ca:
Mi-e dor si doare,
Dor si doare ...
Mi-au secat toate cuvintele ...
Daca stau sa ma gandesc bine,
Ar mai fi totusi cateva cu care
O sa-ncerc sa-ti spun
Ce se-ntampla cu mine:
Am auzit ca daca te uiti la ceas la fix,
Inseamna ca te iubeste
Si-atunci ma uit la ceas intr-una,
Gandindu-ma ca asa
O sa te-aduc in viata mea... poate ...
Mi-au secat cuvintele ... toate ...
Mi-e dor si doare,
Dor sï doare ...
Mi-e dor un pic si de mine... "mi-e dor si doare".
Ascultam Taxi - Te vad in toate femeile si mi-am amintit de Taxi - Mi-e dor si doare.
Nu-i nimic special la melodia asta, insa cred ca ma defineste sau m-a definit perioada asta. Sper sa incep saptamana cu bine.
Taxi - Mi-e dor si doare
Si daca dupa tot ce ti-am spus, n-ai inteles nimic -
De fapt trebuia sa simti, nu sa-ntelegi -
Daca dupa tot ce-am facut, nu-nsemn nimic pentru tine,
De ce nu vrei sa ma dezlegi ?
Sa plang - nu-ncerc,
Sa-ncerci - nu stii,
Sa stiu - nu vreau,
Sa vrei - nu poti.
Mi-au secat toate cuvintele si nu mai stiu nimic, decat ca:
Mi-e dor si doare,
Dor si doare ...
Si dac-atata timp a trecut - aproape fara rost -
De fapt, totul are rost fara sa stim;
Dac-atatia ochi s-au inchis incet, incet, peste mine,
De ce ne-ajuti sa ne mintim ?
Sa uit - nu invat,
Sa-nveti - n-asculti,
S-ascult - nu pot,
Sa poti - nu vrei;
Mi-au secat toate cuvintele si nu mai stiu nimic, decat ca:
Mi-e dor si doare,
Dor si doare ...
Mi-au secat toate cuvintele ...
Daca stau sa ma gandesc bine,
Ar mai fi totusi cateva cu care
O sa-ncerc sa-ti spun
Ce se-ntampla cu mine:
Am auzit ca daca te uiti la ceas la fix,
Inseamna ca te iubeste
Si-atunci ma uit la ceas intr-una,
Gandindu-ma ca asa
O sa te-aduc in viata mea... poate ...
Mi-au secat cuvintele ... toate ...
Mi-e dor si doare,
Dor sï doare ...
† Toate oglinzile din camera mea sunt incomplete.
Toate oglinzile din camera mea sunt incomplete
Am alungat o furnică cu un pix
până mi-au dispărut ochii.
Când m-am simţit pierdută,
furnica m-a luat de mână.
Am plecat.
A fost un vis.!?
Mă privesc într-o oglindă,
(nu o recunosc ca fiind a mea)
de-atâtea nopţi nedormite şi apa-i chioară.
Toate ziarele din ţară au scris.
Au pe prima pagină titlul tău :
« Ficţiunea este o realitate ingrozitoare! »,
dar ei nu ştiu toate furnicile din lume.
Din când în când merg la numărul 2,
după pachetul tau,
care are mereu întârziere.
Fumez o ţigară şi cum
niciuna nu are filtru
cu fumul de la ţevile de eşapament
umplu canistrele cu murături.
Tin în palmă scrumul cu care,
imi lipesc ochii de borcan.
Fără semne de punctuaţie
citesc destinatarul.
Am plecat.
Furnica m-a luat de mână,
când m-am simţit pierdută.
Până mi-au dispărut ochii
am alergat-o cu un pix.
Am alungat o furnică cu un pix
până mi-au dispărut ochii.
Când m-am simţit pierdută,
furnica m-a luat de mână.
Am plecat.
A fost un vis.!?
Mă privesc într-o oglindă,
(nu o recunosc ca fiind a mea)
de-atâtea nopţi nedormite şi apa-i chioară.
Toate ziarele din ţară au scris.
Au pe prima pagină titlul tău :
« Ficţiunea este o realitate ingrozitoare! »,
dar ei nu ştiu toate furnicile din lume.
Din când în când merg la numărul 2,
după pachetul tau,
care are mereu întârziere.
Fumez o ţigară şi cum
niciuna nu are filtru
cu fumul de la ţevile de eşapament
umplu canistrele cu murături.
Tin în palmă scrumul cu care,
imi lipesc ochii de borcan.
Fără semne de punctuaţie
citesc destinatarul.
Am plecat.
Furnica m-a luat de mână,
când m-am simţit pierdută.
Până mi-au dispărut ochii
am alergat-o cu un pix.
sâmbătă, 20 februarie 2010
Aspecte emotionale.
Mayhem - Life Eternal
"A dream of another existance, you wish to die
A dream of another world, you pray for death
To release the soul, one must die
To find peace inside, you must get eternal
I am a mortal, but am I human?
How beautiful life is now when my time has come
A human destiny, but nothing human inside
What will be left of me when I'm dead?
There was nothing when I lived
What you found was eternal death
No one will ever miss you"
luni, 15 februarie 2010
Aspecte emotionale.
De obicei cautam sa trecem peste un moment greu amintindu-ne mereu si mereu ce/cine a contribuit la infaptuirea lui. Cautam acele momente teribile pe care nu ni le mai amintim cu precizie sau pe care mai rau ni le amintim ca si cum s-ar fi intamplat acum cateva minute.
Intrebarea mea e una singura. Amintindu-ne tot raul vom putea trece peste el?
Unii pot... altii nu...
M-am intrebat mereu de ce doar mie mi se intampla lucruri rele fiind constienta ca nu sunt singura, "mai sunt multi in locul meu". Imi dau seama ca sunt deplasata azi dar nu stiu de ce... din ce cauza... care e motivul... [ fuck puncte :)) ]
Mi-am dat seama ca desi imi imaginez alta continuare timpului si momentului prezent, imaginatia mea n-o sa bata niciodata realitate. Stateam azi si ma gandeam ca in viata asta a mea s-au intamplat o gramada de chestii dar ca niciodata n-am tinut cont de ele. Ma enerveaza si ma sufoca faptul ca n-am stiut cum sa profit de anumite faze astfel incat macar o data viata mea sa capete un alt sens. Si cel mai rau din toate astea: n-am reusit niciodata sa scriu macar o pagina din realitatea mea.
Am avut multe tentative de a incerca sa-mi scriu unele intamplari sau sa pornesc de la zero si sa enumar diversele etape prin care am trecut. Amintirile din copilarie s-au pierdut, undeva, nu-stiu-unde, si chiar daca le-as vrea inapoi ele nu vor veni. Din toate acele franturi si dureri mi-a mai ramas ceva, o singura persoana, Ana.
Credeam ca am o memorie buna, ca pot sa-mi aduc aminte orice dar timpul imi zice ca nu. Am avut atatea amintiri frumoase dar le-am pierdut, am avut atatea zile negre dar din pacate si pe alea le-am pierdut.
Nu simpla amintire a lor ma intereseaza pe mine, ci intensitatea si detaliile... ceea ce nu mai am.
"Ma seaca", uneori, nu-mi place sa mi se reproseze ce-am facut si in acelasi timp ma deranjeaza cand se tace, cand nu se spun anumite lucruri care pentru mine sunt "vitale".
Contradictia din mine, contradictia dintre a vrea si a nu vrea, dintre a accepta si a nu accepta.
Daca ar fi sa cer ajutor as zice: Sa ma scoata cineva din indiferenta in care traiesc.
Ma plang mereu de bine, imi spun mereu ca ceva nu e in regula, ca totul e prea frumos sa fie adevarat iar nu dupa mult timp "cineva" [ acest cineva pe care nu-l cunosc, care nu stiu daca ma cunoaste, nu l-am vazut niciodata si pe care nu-l dispretuiesc] "se trezeste" sa "ma trezeasca" la realitate exact in momentele in care n-ar fi cel mai indicat. Cand sunt coerenta tac si raman indiferenta, nu gandesc deloc. Ma umplu de indiferenta pana la refuz si uit de tot, uit chiar si de mine.
Imi doresc sa ma nasc din nou. Undeva departe, printre alti oameni, cu alte obiceiuri, sa fiu altcineva, sa arat diferit, sa nu mai am nicio amintire, sa nu mai cunosc pe nimeni, sa nu ma mai cunoasca nimeni. Imi doresc sa ma evapor si sa iau cu mine tot ce a insemnat eu si sa-l uit.
Sa ma uit pe mine n-ar fi o problema, dar cum ii fac pe altii sa uite de existenta mea?
Maine o sa uit cu siguranta rabufnirea asta. Maine o sa fie bine. Maine am zi grea. Maine nu stiu ce o sa fie. Maine.
Nu te mai cred cand imi spui ca existi
Nu te mai cred cand imi spui ca
Nu te mai cred cand imi spui
Nu te mai cred cand imi
Nu te mai cred cand
Nu te mai cred
Nu te mai
Nu te
Nu
Intrebarea mea e una singura. Amintindu-ne tot raul vom putea trece peste el?
Unii pot... altii nu...
M-am intrebat mereu de ce doar mie mi se intampla lucruri rele fiind constienta ca nu sunt singura, "mai sunt multi in locul meu". Imi dau seama ca sunt deplasata azi dar nu stiu de ce... din ce cauza... care e motivul... [ fuck puncte :)) ]
Mi-am dat seama ca desi imi imaginez alta continuare timpului si momentului prezent, imaginatia mea n-o sa bata niciodata realitate. Stateam azi si ma gandeam ca in viata asta a mea s-au intamplat o gramada de chestii dar ca niciodata n-am tinut cont de ele. Ma enerveaza si ma sufoca faptul ca n-am stiut cum sa profit de anumite faze astfel incat macar o data viata mea sa capete un alt sens. Si cel mai rau din toate astea: n-am reusit niciodata sa scriu macar o pagina din realitatea mea.
Am avut multe tentative de a incerca sa-mi scriu unele intamplari sau sa pornesc de la zero si sa enumar diversele etape prin care am trecut. Amintirile din copilarie s-au pierdut, undeva, nu-stiu-unde, si chiar daca le-as vrea inapoi ele nu vor veni. Din toate acele franturi si dureri mi-a mai ramas ceva, o singura persoana, Ana.
Credeam ca am o memorie buna, ca pot sa-mi aduc aminte orice dar timpul imi zice ca nu. Am avut atatea amintiri frumoase dar le-am pierdut, am avut atatea zile negre dar din pacate si pe alea le-am pierdut.
Nu simpla amintire a lor ma intereseaza pe mine, ci intensitatea si detaliile... ceea ce nu mai am.
"Ma seaca", uneori, nu-mi place sa mi se reproseze ce-am facut si in acelasi timp ma deranjeaza cand se tace, cand nu se spun anumite lucruri care pentru mine sunt "vitale".
Contradictia din mine, contradictia dintre a vrea si a nu vrea, dintre a accepta si a nu accepta.
Daca ar fi sa cer ajutor as zice: Sa ma scoata cineva din indiferenta in care traiesc.
Ma plang mereu de bine, imi spun mereu ca ceva nu e in regula, ca totul e prea frumos sa fie adevarat iar nu dupa mult timp "cineva" [ acest cineva pe care nu-l cunosc, care nu stiu daca ma cunoaste, nu l-am vazut niciodata si pe care nu-l dispretuiesc] "se trezeste" sa "ma trezeasca" la realitate exact in momentele in care n-ar fi cel mai indicat. Cand sunt coerenta tac si raman indiferenta, nu gandesc deloc. Ma umplu de indiferenta pana la refuz si uit de tot, uit chiar si de mine.
Imi doresc sa ma nasc din nou. Undeva departe, printre alti oameni, cu alte obiceiuri, sa fiu altcineva, sa arat diferit, sa nu mai am nicio amintire, sa nu mai cunosc pe nimeni, sa nu ma mai cunoasca nimeni. Imi doresc sa ma evapor si sa iau cu mine tot ce a insemnat eu si sa-l uit.
Sa ma uit pe mine n-ar fi o problema, dar cum ii fac pe altii sa uite de existenta mea?
Maine o sa uit cu siguranta rabufnirea asta. Maine o sa fie bine. Maine am zi grea. Maine nu stiu ce o sa fie. Maine.
Nu te mai cred cand imi spui ca existi
Nu te mai cred cand imi spui ca
Nu te mai cred cand imi spui
Nu te mai cred cand imi
Nu te mai cred cand
Nu te mai cred
Nu te mai
Nu te
Nu
sâmbătă, 13 februarie 2010
Valentine's Day
Imi imaginez cum dormi, pe burta, cu spatele gol si transpirat. Din cand in cand iti misti mana sau piciorul, lasand cearsaful sa alunece. Pleoapele inchise vibreaza, ochii vor sa vada soarele, dar nu poti, nu inca.
Ma visezi.
Nu vreau sa stiu cum ma visezi, dar pe chipul tau se vede ca-ti place. Sunt langa patul tau, am venit mai devreme dar tu nu stii. Ma asez langa tine si-ti mangai parul ciufulit cum o fac de obicei. Incepi sa ma simti. Te ating cu buzele pe lobii urechilor, te fac sa tremuri pentru ca sunt rece... Iti sarut ochii pe care niciodata nu i-am vazut de-aproape. Te intorci ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat dar stiu ca m-ai observat. Imi trec degetele pe trupul tau si el vibreaza, el e onest cu mine, dar tu nu vrei sa-ti deschizi ochii. Iti mangai buzele cu ale mele, iti simt respiratia calda. Deja nu mai poti!
Visul devine realitate.
Iti vad pentru prima data ochii mari, le vad culoarea si sclipirea. Esti tu, tu la care m-am gandit atatea zile. Ochi somnorosi ma fixeaza insistent. Ti se pare un vis?
Te-ating si-ti spun ca sunt reala. Mana ta urca pe obrazul meu si apoi coboara pe gat, intr-o mangaiere lenta si dulce. Ma tragi spre tine si ma lipesti de pieptul tau. Aerul e prea greu de respirat. Fereastra se deschide. Aerul curat te face sa-l tragi pe nas fara nesat. Ma uit cum razele soarelui se joaca cu fata ta. Devin geloasa.
Ma prinzi de picioare si ma tragi la tine. Esti deasupra mea si ma privesti zambind dupa care ma saruti. Imi arati unde vrei sa te duci...
Te urmez la dus. Incepi sa ma dezbraci, mai intai camasa, apoi sutienul, apoi blugii, apoi...
Ma cauti si ma gasesti, calda, dulce, rea. Limbile noastre se cauta pentru prima data. Ma lasi sa-ti musc buzele sa fac ce vreau cu ele. Apa calduta curge peste noi ca o cascada. Continuam sa ne jucam cu sapunul si buretele. Imi infing unghiile in carnea ta simtindu-te feroce in mine. Te impingi in mine zdrobindu-ma cu pasiune. Ah, ma simt fantastic...
Ma invelesti intr-un prosop pufos si ma duci in dormitor. Ma ajuti sa ma sterg. Buzele tale devin o sugativa ce incearca sa ma suga pana si pe mine.
Toata ziua ne privim in ochi. Ma inrosesc cand te uiti serios iar tu razi cand ma stramb la tine. Suntem doar noi doi, ne tinem in brate si sa ne-alintam, ne gustam continuu. Suntem fericiti.
___________________________________________
Ziua indragostitilor.
Pentru mine e o sarbatoare nesemnificativa ca si alte sarbatori de altfel, dar aveam ideea asta in cap si am zis ca vreau s-o scriu cat inca mai e zemoasa si productiva.
Ma visezi.
Nu vreau sa stiu cum ma visezi, dar pe chipul tau se vede ca-ti place. Sunt langa patul tau, am venit mai devreme dar tu nu stii. Ma asez langa tine si-ti mangai parul ciufulit cum o fac de obicei. Incepi sa ma simti. Te ating cu buzele pe lobii urechilor, te fac sa tremuri pentru ca sunt rece... Iti sarut ochii pe care niciodata nu i-am vazut de-aproape. Te intorci ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat dar stiu ca m-ai observat. Imi trec degetele pe trupul tau si el vibreaza, el e onest cu mine, dar tu nu vrei sa-ti deschizi ochii. Iti mangai buzele cu ale mele, iti simt respiratia calda. Deja nu mai poti!
Visul devine realitate.
Iti vad pentru prima data ochii mari, le vad culoarea si sclipirea. Esti tu, tu la care m-am gandit atatea zile. Ochi somnorosi ma fixeaza insistent. Ti se pare un vis?
Te-ating si-ti spun ca sunt reala. Mana ta urca pe obrazul meu si apoi coboara pe gat, intr-o mangaiere lenta si dulce. Ma tragi spre tine si ma lipesti de pieptul tau. Aerul e prea greu de respirat. Fereastra se deschide. Aerul curat te face sa-l tragi pe nas fara nesat. Ma uit cum razele soarelui se joaca cu fata ta. Devin geloasa.
Ma prinzi de picioare si ma tragi la tine. Esti deasupra mea si ma privesti zambind dupa care ma saruti. Imi arati unde vrei sa te duci...
Te urmez la dus. Incepi sa ma dezbraci, mai intai camasa, apoi sutienul, apoi blugii, apoi...
Ma cauti si ma gasesti, calda, dulce, rea. Limbile noastre se cauta pentru prima data. Ma lasi sa-ti musc buzele sa fac ce vreau cu ele. Apa calduta curge peste noi ca o cascada. Continuam sa ne jucam cu sapunul si buretele. Imi infing unghiile in carnea ta simtindu-te feroce in mine. Te impingi in mine zdrobindu-ma cu pasiune. Ah, ma simt fantastic...
Ma invelesti intr-un prosop pufos si ma duci in dormitor. Ma ajuti sa ma sterg. Buzele tale devin o sugativa ce incearca sa ma suga pana si pe mine.
Toata ziua ne privim in ochi. Ma inrosesc cand te uiti serios iar tu razi cand ma stramb la tine. Suntem doar noi doi, ne tinem in brate si sa ne-alintam, ne gustam continuu. Suntem fericiti.
___________________________________________
Ziua indragostitilor.
Pentru mine e o sarbatoare nesemnificativa ca si alte sarbatori de altfel, dar aveam ideea asta in cap si am zis ca vreau s-o scriu cat inca mai e zemoasa si productiva.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)