duminică, 26 decembrie 2010
Savage Garden - To the moon and back
Savage Garden - To the moon and back
She's taking time making up the reasons
To justify all the hurt inside
Guess she knows from the smiles and the look in their eyes
Everyone's got a theory about the bitter one
They're saying, "Mama never loved her much"
And, "Daddy never keeps in touch
That's why she shies away from human affection"
But somewhere in a private place
She packs her bags for outer space
And now she's waiting for the right kind of pilot to come
And she'll say to him
She's sayin
Chorus
I would fly to the moon and back if you be...
If you be my baby
I've got a ticket for a world where we, we belong
So would you be my baby?
She can't remember a time when she felt needed
If love was red then she was color blind
All her friends, well they've been trialed for treason
And crimes that were never defined
She's saying, "Love is like a barren place,
And reaching out for human faith
It's like a journey I just don't have a map for"
So baby's gonna take a dive and
Push the shift to overdrive
Send a signal that she's hanging
All her hopes on the stars
What a pleasant dream
She's saying
Chorus
I would fly to the moon and back if you be...
If you be my baby
I've got a ticket for a world where we,we belong
So would you be my baby?
Hold on, hold on ...
Mama never loved her much
And, Daddy never keeps in touch
That's why she shies away from human affection
But somewhere in a private place
She packs her bags for outer space
And now she's waiting for the right kind of pilot to come
And she'll say to him
She's saying
Chorus(2x)
I would fly to the moon and back if you be...
If you be my baby
I've got a ticket for a world where we,we belong
So would you be my baby?
I would fly to the moon and back if you be...
If you be my baby
I've got a ticket for a world where we,we belong
So would you be my baby?
yeaaaah ...
joi, 23 decembrie 2010
miercuri, 8 decembrie 2010
The Beatles - Here comes the sun
The Beatles
Here comes the sun, here comes the sun,
and I say it's all right
Little darling, it's been a long cold lonely winter
Little darling, it feels like years since it's been here
Here comes the sun, here comes the sun
and I say it's all right
Little darling, the smiles returning to the faces
Little darling, it seems like years since it's been here
Here comes the sun, here comes the sun
and I say it's all right
Sun, sun, sun, here it comes...
Sun, sun, sun, here it comes...
Sun, sun, sun, here it comes...
Sun, sun, sun, here it comes...
Sun, sun, sun, here it comes...
Little darling, I feel that ice is slowly melting
Little darling, it seems like years since it's been clear
Here comes the sun, here comes the sun,
and I say it's all right
It's all right
vineri, 12 noiembrie 2010
Pe culmile disperarii - Emil Cioran
"Simt cum ar trebui sa mor cin cauza vietii si ma intreb daca are vreun sens cautarea unei explicatii."
"Sunt trairi si obsesii cu care nu se poate vietui."
"A fi liric inseamna a nu putea ramane inchis in tine insuti."
"Suferinta adevarata izvoraste din boala."
"Suntem toti atat de inchisi unul altuia!"
"Lacrimile nu sunt arzatoare decat in singuratate."
"Moartea cea mai adanca si mai organica este moartea din singuratate,cand insasi lumina este un principiu de moarte."
"Te dilati interior, cresti pana la nebunie, pana unde nu mai exista nici o granita, la margine de lumina, unde aceasta este furata de noapte, si din acel preaplin ca intr-un vartej bestial esti aruncat de-a dreptul in nimic."
"Nu exista argumente pentru a trai"
"O existenta care nu ascunde o mare nebunie n-are nicio valoare."
"Ce-ar fi daca fata omului ar putea exprima adecvat toata suferinta interioara, daca in expresie s-ar obiectiva intreg chinul interior? Am mai putea sta de vorba intre noi? N-ar trebui sa vorbim atunci cu mainile pe fata? Viata ar fi realmente imposibila daca tot ce avem noi ca infinit de simtire ar fi exprimabil in liniile fetei. Nimeni n-ar mai indrazni sa se priveasca in oglinda, caci o imagine groteasca si tragica in acelasi timp ar amesteca in contururile fizionomiei pete si dungi de sange, rani care nu pot fi inchise si siroaie de lacrimi care nu pot fi stapanite, As avea o voluptate plina de groaza sa vad cum izbucneste, in armonia comoda si superficiala de fiecare zi, un vulcan de sange, tasniri rosii ca focul si arzatoare ca deznadejdea, cum toate ranile fiintei noastre s-ar deschide iremediabil pentru a face din noi o eruptie sangeroasa. Numai atunci am pricepe si am apecia avantajele singuratatii, care ne face suferinta atat de muta si de inaccesibila. Intr-o eruptie sangeroasa, intr-un vulcan al fiintei noastre, intreg veninul supt din lucruri nu ar fi suficient pentru a otravi intreagaaceasta lume? Este atat venin, atata otrava in suferinta!"
"Caci pentru omul normal viata este o evidenta; numai bolnavul se incanta si o lauda, spre a nu se prabusi."
"Cel mai pervers sentimente este sentimentul mortii."
"Cum as vrea sa nu mai stiu nimic despre mine si despre lumea asta!"
"Grotescul neaga in mod esential clasicul, precum neaga orice idee de stil, de armonie sau de perfectie."
"Intr-o perspectiva adanca, fiecare pas in viata este un pas in moarte, iar amintirea nu este decat un semn de neant."
"Ochii omului vad in exterior ceea ce il framanta in interior."
"Sunt convins ca nu sunt absolut nimic in univers, dar simt ca singura existenta reala este a mea."
"Daca as fi sincer, ar trebui sa spun ca nu stiu de ce traiesc si de ce nu incetez sa traiesc."
"Daca cineva s-ar sacrifica pentru ca eu sa fiu fericit acum, atunci eu sunt mai nefericit decat el, fiindca nu inteleg sa-mi cladesc o existenta pe un cimitir."
"De ce actul sexual ii urmeaza tristetea, de ce dupa o betie formidabila sau dupa un paroxism dionisiac este trist? De ce marile bucurii aduc tristete? Fiindca odata cu elanul consumat in aceste excese mai ramane numai senzatia ireparabilului si sentimentul parasirii si al pierderii, care ating o intensitate, in ordinea negativa, dintre cele mai puternice. [...] Tristetea apare dupa toate fenomenele prin care viata pierde din ea insasi. Intensitatea ei este echivalenta pierderilor."
"Este o constatare pe care, spre regretul meu, o verific in fiecare clipa: nu pot fi fericiti decat oamenii care nu gandesc nimic, adica aceia care gandesc numai cat trebuie vietii. Caci a gandi numai cat trebuie vietii nu inseamna a gandi. Adevarata gandire seamana unui demon care tulbura sursele vietii, sau unei maladii ce afecteaza radacinile acestei vieti."
"Nu stiu ce e bine si ce e rau; ce e permis si ce nu e permis; nu pot condamna si nu pot lauda. Nu este niciun criteriu valabil in aceasta lume si nici un principiu consistent. Ma mira faptul ca unii se mai preocupa de teoria cunoasterii. Daca as fi sincer, ar trebui sa marturisesc ca putin imi pasa sde relativitatea cunoasterii noastre, caci lumea aceasta nu merita s-o cunosti."
"Si apoi, de ce sa ma chinuiasca ierarhia singuratatii? A fi singur, in orice fel, nu e destul?"
"Dau in scris, pentru toata lumea care va veni dupa mine, ca n-am in ce sa cred pe acest pamant si ca unica scapare este uitarea absoluta. As vrea sa uit de tot, sa ma uit cimplet, sa nu mai stiu nimic de mine si de lumea aceasta."
"De ce atatea probleme, discutii si suparari? De ce atata constiinta a mortii? Pana cand atata filozofie si atata gandire?"
"Am impresia ca numai eu sufar, ca toata suferinta acestei lumi s-a concentrat in mine, ca numai eu mai am dreptul la suferinta, desi imi dau seama ca exista suferinte si mai groaznice, ca poti sa mori cazand bucati de carne din tine, faramitandu-te sub propria ta privire, devenind iluzie in cea mai perfecta constienta."
"As vrea sa izbucnesc intr-o explozie radicala cu tot ce am in mine, cu toata energia si cu toate continuturile, sa curg, sa ma descompun si intr-o expresie nemijlocita, distrugerea mea sa fie opera mea, creatia, inspiratia mea. Sa ma realizez in distrugere, sa cresc in cea mai nebuna avantare pana dincolo de margini, si moartea mea sa fie triumful meu. As vrea sa ma topesc in lumea si lumea in mine, sa nastem in nebunia noastra un vis apocaliptic, straniu ca toate viziunile de sfarsit si magnific asemenea marilorcrepuscule. Din tesatura visului nostru sa creasca splendori enigmatice si umbre cuceritoare, forme ciudate si adancimi halucinante. Un joc de lumini si de intuneric sa imbrace sfarsitul intr-un decor fantasticsi o transfigurare cosmica sa ridice totul pana dincolo de orice rezistenta, cand avantul duce la nimic, iar formele plesnesc intr-o exaltare de agonie si incantare. Un foc total sa inghita lumea aceasta, si flacarile lui, mai insinuante decat zambetul de femeie si mai imateriale decat melancolia, sa provoace voluptati crepusculare, complicate ca moartea si fascinante ca neantul in cplipele de tristete."
"Tot ceea ce e profund in lumea aceasta nu poate rasari decat din boala."
"Femeile sunt niste nulitati simpatice. Cu cat te gandesti mai mult la ele, cu atat le intelegi mai putin."
"Caci nu ma simt atat de normal si de mediocru pentru a putea compatimi pe cineva."
"In lumea aceasta inca n-a murit nimeni de suferinta altuia. Iar acela care a zis ca moare pentru noi n-a murit, ci a fost omorat."
"As iubi o lume in care n-ar exista niciun criteriu, nicio forma, niciun principiu, o lume a absolutei indeterminari."
"In eternitate traiesti fara sa regreti si fara sa astepti ceva."
"Simt un gust amar de moarte si de neant in mine, care ma arde ca o otrava puternica. Sunt atat de trist, incat toate aspectele acestei lumi nu mai pot avea pentru mine nicio valoare."
"Ce rost are sa-i vorbesti de bucurie unui om care se afla intr-o imposibilitate organica de a se bucura?"
"Oamenii pretuiesc atat de putin singuratatea!"
"Cred ca forma cea mai esentiala a iubirii este iubirea dintre barbat si femeie, care este nu numai sexualitate, ci implica un complex intreg de stari afective, a caror fecunditate este destul de sesizabila."
"Viata este mult mai mediocra si mai fragmentara, in esenta sa, decat banuiesc oamenii."
"Barbatii care iubesc cu adevarat, cu o pasiune puternica, nu pot iubi in acelasi timp mai multe femei, ci numai una."
"Culmea extazului o atingi in senzatia finala, in care parca mori din cauza luminii si a intunericului."
" Nimeni nu gaseste un ablosut in afara, ci numai inauntru. Or, extazul, acest paroxism al interioritatii, nu reveleaza decat sclipiri si umbre interioare."
"Pentru ce nu plesnesc, pentru ce nu ma risipesc in bucati, pentru ce nu curg ca un izbor de munte? Nu este in mine atata energie pentru a cutremura lumea asta, nu este in mine atata nebunie incat sa dispara orice urma de claritate? Nu este singura mea bucurie bucuria haosului si nu este placerea mea avantul ce ma prabuseste? Nu sunt inaltuirile mele caderi si nu este explozia mea iubirea mea? Oare eu nu pot iubi decat distrugandu-ma? Cum de exista in iubirea mea atata neliniste, teama si nesiguranta? Sa fiu inchis complet pentru starile pure? Sa fie in iubirea mea atata otrava? Trebuie sa ma abandonez complet tuturor starilor, sa nu ma mai gandesc la ele si sa le traiesc cu el mai deplin exces. Nu m-am luptat si nu ma lupt destul cu moartea, sa-mi mai fie si Eros un dusman? De ce cand renaste iubirea in mine mi-e atat de frica, de ce imi vine sa inghit intreaga aceasta lume, pentru a opri cresterea iubirii mele? Miseria mea este de a voi sa fiu inselat in dragoste, pentru a avea motive in plus sa sufar. Nu mai in iubire poti vedea ce decazut esti. Caci acela care a privit moartea in fata mai poate iubi? Si-ar putea muri el din cauza iubirii?"
"Obsesiile se individualizeaza numai in insomnii, deoarece numai in ele se poate realiza prizonieratul intr-o forma de gandire sau de simtire."
"Insomnia este o realitate atat de mare incat imi vine sa ma intreb daca omul nu este un animal ce nu poate dormi."
"Este imposibil sa iubesti viata atunci cand nu poti dormi."
"Ma simt un om fara sens si nu-mi pare rau ca n-am niciun sens. Si de ce mi-ar parea rau, cand de haosul meu nu se poate alege decat haosul? In mine nu exista nicio vointa inspre forma, spre cristalizare, sau un ideal. De ce nu zbor, de ce nu-mi cresc aripi? Nu este in dorinta mea de zbor o fuga de existenta? Si n-as fugi de acest zbor cu toata existenta, cu tot ce e fiinta? Simt in mine atata fluiditate, incat ma mir cum de nu ma topesc si nu curg. As vrea ca fiinta mea sa se transforme intr-un fluviu cu ape tulburi si navalnice, care sa poarte numele meu si care sa curga ca o amenintare apocaliptica. Oare va stinge aceasta apa focul din mine, si focul din mine va evapora aceasta apa? In mine sunt numai aburi si scantei, inundatii de foc si incendii de apa."
"Este in mine atata confuzie, zapaceala si haos, incat nu stiu cum un suflet omenesc poate sa le suporte. Tot ce vreti gasiti in mine, absolut tot. Sunt o fiinta ramasa de la inceputul lumii, in care elementele nu s-au cristalizat si in care haosul initial isi joaca inca nebunia si involburarea lui. Eu sunt contradictia absoluta, paroxismul antinomiilor si limita incordarilor; in mine totul e posibil, caci eu sunt omul care voi rade in clipa suprema, in fata neantului absolut, voi rade in agonia finala, in clipa ultimei tristeti."
"N-a sosit timpul cand trebuie sa declaram razboi pe moarte si pe viata timpului? Si nu este timpul dusmanul nostru, al tuturora?"
"Gratia femeii tempereaza tragedia barbatului."
"...fiindca sentimentul unei pierderi ireparabile nu exista."
"Niciun animal nu-si bate joc de altul, asemanator pana la identitate cu el. Numai omul estwe capabil de atat autodispret."
"Ca si in fata ruinelor, in mizerie te doare vidul de umanitate, regretul ca oamenii nu schimba esential ceea ce este in putinta lor de a schimba."
"Crestinii n-au inteles nici acum ca Dumnezeu este mai departe de oameni decat oamenii de el. Imi inchipui un Dumnezeu plictisit pana dincolo de margini de acesti oameni care nu stiu decat sa ceara, un Dumnezeu exasperat de trivialitatea creatiei sale, dezgustat de pamant si de cer. Si-mi inchipui un Dumnezeu avantandu-se in neant, ca Isus de pe cruce..."
"Paradoxul infinitului este de a-ti da aceasta senzatie de apropiere de sfarsitul absolut si de a face, in acelasi timp imposibila aceasta apropiere. Caci infinitul nu duce la nimic."
"Ma gandesc plin de tristete cum trec oamenii pe langa ei, cum isi neglijeaza destinul si cum se consuma in platitudine. De ce nu ne-am incorda in fiecare moment, de ce nu am mari incontinuu luminile din noi sau ne-am ameti de adancimile intunericului? Nu trebuie sa dam o expresie infinita tuturor contingentelor noastre? De ce nu am scoate din durere tot ceea ce ea poate da, sau de ce n-am cultiva un zambet pana am ajunge la zona vitala din care el izvoraste? Cu totii aveam maini, dar nimeni nu se gandeste la cultivarea lor la atingerea unei expresivitati absolute prin delicatetea si nuantele sau pozitia lor. Ne place sa le admiram in pictura, sa vorbim de semnificatia lor, dar suntem incapabili sa le dam expresie in propria noastra persoana, sa le facem revelatoare pentru toata agitatia noastra launtrica. Sa ai o mana fantomatica, o mana transparenta, ca un reflex imaterial, o mana nervoasa, incordata pana la ultima crispatie. Sau, daca nu, o mana grea, amenintatoare, dura si infioratoare. Prezenta mainilor, aratarea lor sa fie mai mult decat un discurs, mai mult decat un planset, un zambet sau o rugaciune. Caci mainile pot avea ochi, acolo unde ochii vad in interior. Expresivitatea absoluta, fruct al unei continue transfigurari, al unei neincetate primeniri launtrice cu focuri nestinse si cu valuri agitate, cu vibratii infinite si pulsatii irezistibile, va face din prezenta noastra un centru de iradiere mai puternic decar soarele. Si nu numai mainile dar si fata, si tot ce ne individualizeaza sa atinga aceasta forma de expresivitate, in care tot ce are fiinta noastra specific se adanceste pana dincolo de margini. Sunt oameni a caror simpla prezenta este pentru altii un surmenaj, o oboseala adanca sau o iluminare. In orice caz, prezenta lor este fecunda, hotaratoare, caci raspandeste o fluiditate insesizabila care te asimileaza si te duprinde ca in niste mreje imateriale. Pentru astfel de oameni nu exista goluri, vacuitati sau discontinuitati, ci o comuniune, o participare, rezultate din acea neincetate transfigurare in care culmile sunt nu numai ameteli, ci si voluptati. Trebuie insa atata framantare, atata energie de interiorizare pentru a te putea exterioriza intr-o prezenta hotaratoare, incat luminile transfigurarii te-ar putea arde si distruge iremediabil. Si n-ar fi suprema transfigurare, in aceasta moarte de lumina si de foc?"
"Daca ar exista un zeu al tristetii, lui nu i-ar putea creste decat aripi negre si grele, pentru a zbura nu inspre ceruri, ci in infern."
"Sa muncesti pentru ca sa traiesti, iata o fatalitate care la om e mai dureroasa decat la animal."
"Munca este negatia eternitatii. [...] Munca inseamna periferie."
"Ma atrag departatile, ma atrage marele gol, proiectat din mine asupra firii. Un gol ce se ridica din stomac pana la creier, trecand prin toate organele si membrele ca un fluid usor si impalpabil, ca o insesizabila palpaire interna. Si nu stiu de ce, in intinderea progresiva a acestui gol, in marirea neincetata a acestui vid crescand in infinit, simt prezenta misterioasa si inexplicabila a celor mai cintrare sentimente care agita sufletul omenesc. Sunt fericit si nefericit in acelasi timp, incerc simultan exaltarea si depresiunea, ma domina disperarea si voluptatea in cea mai contradictorie dintre toate armoniile posibile. Sa fie vagul departarilor, nostalgia dupa virginitati cosmice, dupa singuratati fantomale si misterioase? Ma domina un sentiment muzical al departarilor, vibratii de melancolie infinita si cu ritm de extaz in singuratate, cu priviri difuze pe inaltimi de cer si cu tristetea inaltimilor proprii. Cum sa gasesc un triumf in marele gol, in atractia nelamurita pentru departarilor cosmice? Ma vad singur, in mijlocul unui peisaj nemarginit, sorbind prin toti porii aromele singuratatii, incantat de reverie extatica a melancoliei, indepartand contururile ca pentru a face si mai ciudate departarile, traind euforia si nelinistea apocalipsului. Sunt atat de vesel si de trist, incat lacrimile din mine au in acelasi timp reflexe de cer si de infern. Pentru bucuria tristetii mele, as vrea sa nu mai existe moarte pe acest pamant, a carei fatalitate este atat de groaznica in tristetea pura si adevarata."
"Oboseala si dezgustul de viata fac din orice lacrima o mare de planset, din orice intristare o suma de tristeti iremediabile, din orice durere un colos de suferinte."
"Sa fie oare pentru noi existenta un exil si neantul o patrie?"
"Pentru animal, viata e totul; pentru om, ea este un semn de intrebare. Si acest semn de intrebare este un final, caci omul n-a primit pana acum niciun raspuns intrebarilor lui si nu va primi niciodata, deoarece viata nu numai ca n-ar niciun sens, dar nici nu poate avea unul."
" - Pentru ce nu scriu femeile? Fiindca ele pot plange oricand."
" - Eu nu am idei, ci obsesii. Idei poate avea oricine. Nimeni nu s-a prabusit din cauza ideilor."
" - Excesul de subiectivism, la oamenii care n-au ajuns la credinta, nu poate duce decat la megalomanie sau la autodenigrare. Cand te preocupi de tine insuti nu poti ajunge decat sa te iubesti sau sa te urasti dincolo de orice masura. In amandoua felurile, te lichidezi inainte de vreme. Nu e subiectivism acela ce nu te face Dumnezeu sau Satana."
"Este introzitor cand te gandesti ca dupa moarte iti sunt definitiv pierdute o zi cu soare, un zambet sau un prieten; dar este de o mie de ori mai ingrozitor sa fi pierdut, deja traind, toate aceste, sa poti spune despre tot ce ai auzit si vazut: niciodata, niciodata! Este ca intr-o absurda calatorie interna, care te-a separat radical de lucruri, desi prezenta ta fizica se afla in imediata lor apropiere."
"Cum pot sa admit ca eu nu sunt facut pentru viata, cand in realitate viata nu este facuta pentru mine? Caci s-ar putea foarte bine ca in alte forme de viata, in forme cu totul diferite de acele in care sunt condamnat sa traiesc, eu sa pot fi fericit si incantat, dominat de voluptati pe care ceilalti nici nu le-ar banui? De ce sa ma sacrific in gand, de ce in ordinea conceptibilului sa nu admit ca eu m-as putea potrivi intr-o alta forma de viata, intr-o alta alcatuire de existenta? Si atunci, de ce sa nu gasesc toata vina in aceasta viata, iar nu in mine? Ar trebui mai putin ireparabil si mai multa absurditate axcestei lumi, pentru ca sa se poata schimba. Absurditatea ei de pana acum depaseste cu prea putin platitudinea, pentru a-mi ingadui cea mai redusa iluzie. As putea crede in aceasta lume cand ea s-ar schimba pentru mine. Sunt prea orgolioasa pentru a vedea raul din lume in raul din mine. Eu insa nu ma voi schimba niciodata dupa aceasta lume."
"Dupa ce te-ai framantat ca un nebun sa rezolvi toate problemele, dupa ce te-ai chinuit pe culmi, cand ar trebui sa dai raspunsurile supreme sfarsesti prin a gasi in tacere singura realitate si singura forma de expresie, si cine nu sfarseste in tacere inseamna ca n-a vazut totul."
"Sunt trairi si obsesii cu care nu se poate vietui."
"A fi liric inseamna a nu putea ramane inchis in tine insuti."
"Suferinta adevarata izvoraste din boala."
"Suntem toti atat de inchisi unul altuia!"
"Lacrimile nu sunt arzatoare decat in singuratate."
"Moartea cea mai adanca si mai organica este moartea din singuratate,cand insasi lumina este un principiu de moarte."
"Te dilati interior, cresti pana la nebunie, pana unde nu mai exista nici o granita, la margine de lumina, unde aceasta este furata de noapte, si din acel preaplin ca intr-un vartej bestial esti aruncat de-a dreptul in nimic."
"Nu exista argumente pentru a trai"
"O existenta care nu ascunde o mare nebunie n-are nicio valoare."
"Ce-ar fi daca fata omului ar putea exprima adecvat toata suferinta interioara, daca in expresie s-ar obiectiva intreg chinul interior? Am mai putea sta de vorba intre noi? N-ar trebui sa vorbim atunci cu mainile pe fata? Viata ar fi realmente imposibila daca tot ce avem noi ca infinit de simtire ar fi exprimabil in liniile fetei. Nimeni n-ar mai indrazni sa se priveasca in oglinda, caci o imagine groteasca si tragica in acelasi timp ar amesteca in contururile fizionomiei pete si dungi de sange, rani care nu pot fi inchise si siroaie de lacrimi care nu pot fi stapanite, As avea o voluptate plina de groaza sa vad cum izbucneste, in armonia comoda si superficiala de fiecare zi, un vulcan de sange, tasniri rosii ca focul si arzatoare ca deznadejdea, cum toate ranile fiintei noastre s-ar deschide iremediabil pentru a face din noi o eruptie sangeroasa. Numai atunci am pricepe si am apecia avantajele singuratatii, care ne face suferinta atat de muta si de inaccesibila. Intr-o eruptie sangeroasa, intr-un vulcan al fiintei noastre, intreg veninul supt din lucruri nu ar fi suficient pentru a otravi intreagaaceasta lume? Este atat venin, atata otrava in suferinta!"
"Caci pentru omul normal viata este o evidenta; numai bolnavul se incanta si o lauda, spre a nu se prabusi."
"Cel mai pervers sentimente este sentimentul mortii."
"Cum as vrea sa nu mai stiu nimic despre mine si despre lumea asta!"
"Grotescul neaga in mod esential clasicul, precum neaga orice idee de stil, de armonie sau de perfectie."
"Intr-o perspectiva adanca, fiecare pas in viata este un pas in moarte, iar amintirea nu este decat un semn de neant."
"Ochii omului vad in exterior ceea ce il framanta in interior."
"Sunt convins ca nu sunt absolut nimic in univers, dar simt ca singura existenta reala este a mea."
"Daca as fi sincer, ar trebui sa spun ca nu stiu de ce traiesc si de ce nu incetez sa traiesc."
"Daca cineva s-ar sacrifica pentru ca eu sa fiu fericit acum, atunci eu sunt mai nefericit decat el, fiindca nu inteleg sa-mi cladesc o existenta pe un cimitir."
"De ce actul sexual ii urmeaza tristetea, de ce dupa o betie formidabila sau dupa un paroxism dionisiac este trist? De ce marile bucurii aduc tristete? Fiindca odata cu elanul consumat in aceste excese mai ramane numai senzatia ireparabilului si sentimentul parasirii si al pierderii, care ating o intensitate, in ordinea negativa, dintre cele mai puternice. [...] Tristetea apare dupa toate fenomenele prin care viata pierde din ea insasi. Intensitatea ei este echivalenta pierderilor."
"Este o constatare pe care, spre regretul meu, o verific in fiecare clipa: nu pot fi fericiti decat oamenii care nu gandesc nimic, adica aceia care gandesc numai cat trebuie vietii. Caci a gandi numai cat trebuie vietii nu inseamna a gandi. Adevarata gandire seamana unui demon care tulbura sursele vietii, sau unei maladii ce afecteaza radacinile acestei vieti."
"Nu stiu ce e bine si ce e rau; ce e permis si ce nu e permis; nu pot condamna si nu pot lauda. Nu este niciun criteriu valabil in aceasta lume si nici un principiu consistent. Ma mira faptul ca unii se mai preocupa de teoria cunoasterii. Daca as fi sincer, ar trebui sa marturisesc ca putin imi pasa sde relativitatea cunoasterii noastre, caci lumea aceasta nu merita s-o cunosti."
"Si apoi, de ce sa ma chinuiasca ierarhia singuratatii? A fi singur, in orice fel, nu e destul?"
"Dau in scris, pentru toata lumea care va veni dupa mine, ca n-am in ce sa cred pe acest pamant si ca unica scapare este uitarea absoluta. As vrea sa uit de tot, sa ma uit cimplet, sa nu mai stiu nimic de mine si de lumea aceasta."
"De ce atatea probleme, discutii si suparari? De ce atata constiinta a mortii? Pana cand atata filozofie si atata gandire?"
"Am impresia ca numai eu sufar, ca toata suferinta acestei lumi s-a concentrat in mine, ca numai eu mai am dreptul la suferinta, desi imi dau seama ca exista suferinte si mai groaznice, ca poti sa mori cazand bucati de carne din tine, faramitandu-te sub propria ta privire, devenind iluzie in cea mai perfecta constienta."
"As vrea sa izbucnesc intr-o explozie radicala cu tot ce am in mine, cu toata energia si cu toate continuturile, sa curg, sa ma descompun si intr-o expresie nemijlocita, distrugerea mea sa fie opera mea, creatia, inspiratia mea. Sa ma realizez in distrugere, sa cresc in cea mai nebuna avantare pana dincolo de margini, si moartea mea sa fie triumful meu. As vrea sa ma topesc in lumea si lumea in mine, sa nastem in nebunia noastra un vis apocaliptic, straniu ca toate viziunile de sfarsit si magnific asemenea marilorcrepuscule. Din tesatura visului nostru sa creasca splendori enigmatice si umbre cuceritoare, forme ciudate si adancimi halucinante. Un joc de lumini si de intuneric sa imbrace sfarsitul intr-un decor fantasticsi o transfigurare cosmica sa ridice totul pana dincolo de orice rezistenta, cand avantul duce la nimic, iar formele plesnesc intr-o exaltare de agonie si incantare. Un foc total sa inghita lumea aceasta, si flacarile lui, mai insinuante decat zambetul de femeie si mai imateriale decat melancolia, sa provoace voluptati crepusculare, complicate ca moartea si fascinante ca neantul in cplipele de tristete."
"Tot ceea ce e profund in lumea aceasta nu poate rasari decat din boala."
"Femeile sunt niste nulitati simpatice. Cu cat te gandesti mai mult la ele, cu atat le intelegi mai putin."
"Caci nu ma simt atat de normal si de mediocru pentru a putea compatimi pe cineva."
"In lumea aceasta inca n-a murit nimeni de suferinta altuia. Iar acela care a zis ca moare pentru noi n-a murit, ci a fost omorat."
"As iubi o lume in care n-ar exista niciun criteriu, nicio forma, niciun principiu, o lume a absolutei indeterminari."
"In eternitate traiesti fara sa regreti si fara sa astepti ceva."
"Simt un gust amar de moarte si de neant in mine, care ma arde ca o otrava puternica. Sunt atat de trist, incat toate aspectele acestei lumi nu mai pot avea pentru mine nicio valoare."
"Ce rost are sa-i vorbesti de bucurie unui om care se afla intr-o imposibilitate organica de a se bucura?"
"Oamenii pretuiesc atat de putin singuratatea!"
"Cred ca forma cea mai esentiala a iubirii este iubirea dintre barbat si femeie, care este nu numai sexualitate, ci implica un complex intreg de stari afective, a caror fecunditate este destul de sesizabila."
"Viata este mult mai mediocra si mai fragmentara, in esenta sa, decat banuiesc oamenii."
"Barbatii care iubesc cu adevarat, cu o pasiune puternica, nu pot iubi in acelasi timp mai multe femei, ci numai una."
"Culmea extazului o atingi in senzatia finala, in care parca mori din cauza luminii si a intunericului."
" Nimeni nu gaseste un ablosut in afara, ci numai inauntru. Or, extazul, acest paroxism al interioritatii, nu reveleaza decat sclipiri si umbre interioare."
"Pentru ce nu plesnesc, pentru ce nu ma risipesc in bucati, pentru ce nu curg ca un izbor de munte? Nu este in mine atata energie pentru a cutremura lumea asta, nu este in mine atata nebunie incat sa dispara orice urma de claritate? Nu este singura mea bucurie bucuria haosului si nu este placerea mea avantul ce ma prabuseste? Nu sunt inaltuirile mele caderi si nu este explozia mea iubirea mea? Oare eu nu pot iubi decat distrugandu-ma? Cum de exista in iubirea mea atata neliniste, teama si nesiguranta? Sa fiu inchis complet pentru starile pure? Sa fie in iubirea mea atata otrava? Trebuie sa ma abandonez complet tuturor starilor, sa nu ma mai gandesc la ele si sa le traiesc cu el mai deplin exces. Nu m-am luptat si nu ma lupt destul cu moartea, sa-mi mai fie si Eros un dusman? De ce cand renaste iubirea in mine mi-e atat de frica, de ce imi vine sa inghit intreaga aceasta lume, pentru a opri cresterea iubirii mele? Miseria mea este de a voi sa fiu inselat in dragoste, pentru a avea motive in plus sa sufar. Nu mai in iubire poti vedea ce decazut esti. Caci acela care a privit moartea in fata mai poate iubi? Si-ar putea muri el din cauza iubirii?"
"Obsesiile se individualizeaza numai in insomnii, deoarece numai in ele se poate realiza prizonieratul intr-o forma de gandire sau de simtire."
"Insomnia este o realitate atat de mare incat imi vine sa ma intreb daca omul nu este un animal ce nu poate dormi."
"Este imposibil sa iubesti viata atunci cand nu poti dormi."
"Ma simt un om fara sens si nu-mi pare rau ca n-am niciun sens. Si de ce mi-ar parea rau, cand de haosul meu nu se poate alege decat haosul? In mine nu exista nicio vointa inspre forma, spre cristalizare, sau un ideal. De ce nu zbor, de ce nu-mi cresc aripi? Nu este in dorinta mea de zbor o fuga de existenta? Si n-as fugi de acest zbor cu toata existenta, cu tot ce e fiinta? Simt in mine atata fluiditate, incat ma mir cum de nu ma topesc si nu curg. As vrea ca fiinta mea sa se transforme intr-un fluviu cu ape tulburi si navalnice, care sa poarte numele meu si care sa curga ca o amenintare apocaliptica. Oare va stinge aceasta apa focul din mine, si focul din mine va evapora aceasta apa? In mine sunt numai aburi si scantei, inundatii de foc si incendii de apa."
"Este in mine atata confuzie, zapaceala si haos, incat nu stiu cum un suflet omenesc poate sa le suporte. Tot ce vreti gasiti in mine, absolut tot. Sunt o fiinta ramasa de la inceputul lumii, in care elementele nu s-au cristalizat si in care haosul initial isi joaca inca nebunia si involburarea lui. Eu sunt contradictia absoluta, paroxismul antinomiilor si limita incordarilor; in mine totul e posibil, caci eu sunt omul care voi rade in clipa suprema, in fata neantului absolut, voi rade in agonia finala, in clipa ultimei tristeti."
"N-a sosit timpul cand trebuie sa declaram razboi pe moarte si pe viata timpului? Si nu este timpul dusmanul nostru, al tuturora?"
"Gratia femeii tempereaza tragedia barbatului."
"...fiindca sentimentul unei pierderi ireparabile nu exista."
"Niciun animal nu-si bate joc de altul, asemanator pana la identitate cu el. Numai omul estwe capabil de atat autodispret."
"Ca si in fata ruinelor, in mizerie te doare vidul de umanitate, regretul ca oamenii nu schimba esential ceea ce este in putinta lor de a schimba."
"Crestinii n-au inteles nici acum ca Dumnezeu este mai departe de oameni decat oamenii de el. Imi inchipui un Dumnezeu plictisit pana dincolo de margini de acesti oameni care nu stiu decat sa ceara, un Dumnezeu exasperat de trivialitatea creatiei sale, dezgustat de pamant si de cer. Si-mi inchipui un Dumnezeu avantandu-se in neant, ca Isus de pe cruce..."
"Paradoxul infinitului este de a-ti da aceasta senzatie de apropiere de sfarsitul absolut si de a face, in acelasi timp imposibila aceasta apropiere. Caci infinitul nu duce la nimic."
"Ma gandesc plin de tristete cum trec oamenii pe langa ei, cum isi neglijeaza destinul si cum se consuma in platitudine. De ce nu ne-am incorda in fiecare moment, de ce nu am mari incontinuu luminile din noi sau ne-am ameti de adancimile intunericului? Nu trebuie sa dam o expresie infinita tuturor contingentelor noastre? De ce nu am scoate din durere tot ceea ce ea poate da, sau de ce n-am cultiva un zambet pana am ajunge la zona vitala din care el izvoraste? Cu totii aveam maini, dar nimeni nu se gandeste la cultivarea lor la atingerea unei expresivitati absolute prin delicatetea si nuantele sau pozitia lor. Ne place sa le admiram in pictura, sa vorbim de semnificatia lor, dar suntem incapabili sa le dam expresie in propria noastra persoana, sa le facem revelatoare pentru toata agitatia noastra launtrica. Sa ai o mana fantomatica, o mana transparenta, ca un reflex imaterial, o mana nervoasa, incordata pana la ultima crispatie. Sau, daca nu, o mana grea, amenintatoare, dura si infioratoare. Prezenta mainilor, aratarea lor sa fie mai mult decat un discurs, mai mult decat un planset, un zambet sau o rugaciune. Caci mainile pot avea ochi, acolo unde ochii vad in interior. Expresivitatea absoluta, fruct al unei continue transfigurari, al unei neincetate primeniri launtrice cu focuri nestinse si cu valuri agitate, cu vibratii infinite si pulsatii irezistibile, va face din prezenta noastra un centru de iradiere mai puternic decar soarele. Si nu numai mainile dar si fata, si tot ce ne individualizeaza sa atinga aceasta forma de expresivitate, in care tot ce are fiinta noastra specific se adanceste pana dincolo de margini. Sunt oameni a caror simpla prezenta este pentru altii un surmenaj, o oboseala adanca sau o iluminare. In orice caz, prezenta lor este fecunda, hotaratoare, caci raspandeste o fluiditate insesizabila care te asimileaza si te duprinde ca in niste mreje imateriale. Pentru astfel de oameni nu exista goluri, vacuitati sau discontinuitati, ci o comuniune, o participare, rezultate din acea neincetate transfigurare in care culmile sunt nu numai ameteli, ci si voluptati. Trebuie insa atata framantare, atata energie de interiorizare pentru a te putea exterioriza intr-o prezenta hotaratoare, incat luminile transfigurarii te-ar putea arde si distruge iremediabil. Si n-ar fi suprema transfigurare, in aceasta moarte de lumina si de foc?"
"Daca ar exista un zeu al tristetii, lui nu i-ar putea creste decat aripi negre si grele, pentru a zbura nu inspre ceruri, ci in infern."
"Sa muncesti pentru ca sa traiesti, iata o fatalitate care la om e mai dureroasa decat la animal."
"Munca este negatia eternitatii. [...] Munca inseamna periferie."
"Ma atrag departatile, ma atrage marele gol, proiectat din mine asupra firii. Un gol ce se ridica din stomac pana la creier, trecand prin toate organele si membrele ca un fluid usor si impalpabil, ca o insesizabila palpaire interna. Si nu stiu de ce, in intinderea progresiva a acestui gol, in marirea neincetata a acestui vid crescand in infinit, simt prezenta misterioasa si inexplicabila a celor mai cintrare sentimente care agita sufletul omenesc. Sunt fericit si nefericit in acelasi timp, incerc simultan exaltarea si depresiunea, ma domina disperarea si voluptatea in cea mai contradictorie dintre toate armoniile posibile. Sa fie vagul departarilor, nostalgia dupa virginitati cosmice, dupa singuratati fantomale si misterioase? Ma domina un sentiment muzical al departarilor, vibratii de melancolie infinita si cu ritm de extaz in singuratate, cu priviri difuze pe inaltimi de cer si cu tristetea inaltimilor proprii. Cum sa gasesc un triumf in marele gol, in atractia nelamurita pentru departarilor cosmice? Ma vad singur, in mijlocul unui peisaj nemarginit, sorbind prin toti porii aromele singuratatii, incantat de reverie extatica a melancoliei, indepartand contururile ca pentru a face si mai ciudate departarile, traind euforia si nelinistea apocalipsului. Sunt atat de vesel si de trist, incat lacrimile din mine au in acelasi timp reflexe de cer si de infern. Pentru bucuria tristetii mele, as vrea sa nu mai existe moarte pe acest pamant, a carei fatalitate este atat de groaznica in tristetea pura si adevarata."
"Oboseala si dezgustul de viata fac din orice lacrima o mare de planset, din orice intristare o suma de tristeti iremediabile, din orice durere un colos de suferinte."
"Sa fie oare pentru noi existenta un exil si neantul o patrie?"
"Pentru animal, viata e totul; pentru om, ea este un semn de intrebare. Si acest semn de intrebare este un final, caci omul n-a primit pana acum niciun raspuns intrebarilor lui si nu va primi niciodata, deoarece viata nu numai ca n-ar niciun sens, dar nici nu poate avea unul."
" - Pentru ce nu scriu femeile? Fiindca ele pot plange oricand."
" - Eu nu am idei, ci obsesii. Idei poate avea oricine. Nimeni nu s-a prabusit din cauza ideilor."
" - Excesul de subiectivism, la oamenii care n-au ajuns la credinta, nu poate duce decat la megalomanie sau la autodenigrare. Cand te preocupi de tine insuti nu poti ajunge decat sa te iubesti sau sa te urasti dincolo de orice masura. In amandoua felurile, te lichidezi inainte de vreme. Nu e subiectivism acela ce nu te face Dumnezeu sau Satana."
"Este introzitor cand te gandesti ca dupa moarte iti sunt definitiv pierdute o zi cu soare, un zambet sau un prieten; dar este de o mie de ori mai ingrozitor sa fi pierdut, deja traind, toate aceste, sa poti spune despre tot ce ai auzit si vazut: niciodata, niciodata! Este ca intr-o absurda calatorie interna, care te-a separat radical de lucruri, desi prezenta ta fizica se afla in imediata lor apropiere."
"Cum pot sa admit ca eu nu sunt facut pentru viata, cand in realitate viata nu este facuta pentru mine? Caci s-ar putea foarte bine ca in alte forme de viata, in forme cu totul diferite de acele in care sunt condamnat sa traiesc, eu sa pot fi fericit si incantat, dominat de voluptati pe care ceilalti nici nu le-ar banui? De ce sa ma sacrific in gand, de ce in ordinea conceptibilului sa nu admit ca eu m-as putea potrivi intr-o alta forma de viata, intr-o alta alcatuire de existenta? Si atunci, de ce sa nu gasesc toata vina in aceasta viata, iar nu in mine? Ar trebui mai putin ireparabil si mai multa absurditate axcestei lumi, pentru ca sa se poata schimba. Absurditatea ei de pana acum depaseste cu prea putin platitudinea, pentru a-mi ingadui cea mai redusa iluzie. As putea crede in aceasta lume cand ea s-ar schimba pentru mine. Sunt prea orgolioasa pentru a vedea raul din lume in raul din mine. Eu insa nu ma voi schimba niciodata dupa aceasta lume."
"Dupa ce te-ai framantat ca un nebun sa rezolvi toate problemele, dupa ce te-ai chinuit pe culmi, cand ar trebui sa dai raspunsurile supreme sfarsesti prin a gasi in tacere singura realitate si singura forma de expresie, si cine nu sfarseste in tacere inseamna ca n-a vazut totul."
luni, 11 octombrie 2010
† Strazile au adormit
dispari, apari
ca o ploaie de cenusa, in deriva
nu te mai cred cand imi spui ca existi.
simt frigul rupandu-mi in oase
e prea multa uitare in ochii tai
si-am inceput sa ma-ngrop in stari cu mult galben
caci galbenul e culoarea ochilor tristi, decolorati.
pe strazi cu inimi de lut
de dor, in vant, in delir,
mananc soare cu ochii
cand diminetile transforma ceata in maini
cu care ma joc
cand cutele de pe pereti ma fixeaza tarandu-se
in uitare.
strazile au adormit. am adormit o data cu ele.
__________________________________________
si care zicea ca nu o sa mai scriu nimic ? :]] [eu]
de moment, pentru ca totul e de moment.
ca o ploaie de cenusa, in deriva
nu te mai cred cand imi spui ca existi.
simt frigul rupandu-mi in oase
e prea multa uitare in ochii tai
si-am inceput sa ma-ngrop in stari cu mult galben
caci galbenul e culoarea ochilor tristi, decolorati.
pe strazi cu inimi de lut
de dor, in vant, in delir,
mananc soare cu ochii
cand diminetile transforma ceata in maini
cu care ma joc
cand cutele de pe pereti ma fixeaza tarandu-se
in uitare.
strazile au adormit. am adormit o data cu ele.
__________________________________________
si care zicea ca nu o sa mai scriu nimic ? :]] [eu]
de moment, pentru ca totul e de moment.
miercuri, 1 septembrie 2010
Radiohead - I will [Los Angeles]
Radiohead - I will [Los Angeles]
I will
Lay me down
In a bunker
Underground
I won’t let this happen to my children
Meet the real world coming out of your shell
With white elephants
Sitting ducks
I will
Rise up
Little babies eyes, eyes, eyes, eyes
Little babies eyes, eyes, eyes, eyes
Little babies eyes, eyes, eyes
duminică, 22 august 2010
Taxi - Prea sus
De mult vreau sa ma uit la animeul asta. De mult... esti prea sus.:]]
Taxi - Prea sus
S-a intamplat, asa, ca orice altceva
Te-am asteptat pana-n zori
A doua zi, au venit, sa imi spuna ca ai murit
Sunt niste prosti, ei nu stiu cat ai visat
Sa zbori
Nu-i nici un mister
Te-ai ratacit in cer
Si esti doar prea sus sa te mai aud
Prea sus sa-ti simt parul ud
Mult prea sus sa te mai vad
Dar esti doar prea sus sa iti mai zambesc
Prea sus sa te mai gasesc
Mult prea sus dar nu-ndeajuns
Sa nu te mai iubesc
S-a intamplat, te-ai pierdut,
Nici nu-i greu de crezut
De cand te stiu esti cu capul in nori
Asa ca a fos usor de ghicit
Pur si simplu te-ai ratacit
Totusi de unde ai invatat
Sa zbori
Nu-i nici un mister
Te-ai ratacit in cer
Si esti doar prea sus sa te mai aud
Prea sus sa-ti simt parul ud
Mult prea sus sa te mai vad
Dar esti doar prea sus sa iti mai zambesc
Prea sus sa te mai gasesc
Mult prea sus dar stiu ca esti
Prea sus sa te mai ajung
Esti prea sus sa incerc sa plang
Esti doar prea sus sa te mai aud
Prea sus sa-ti simt parul ud
Mult prea sus sa te mai vad
Dar esti doar prea sus sa iti mai zambesc
Prea sus sa te mai gasesc
Mult prea sus dar nu-ndeajuns
Sa nu te... mai ïubesc...
Taxi - Prea sus
S-a intamplat, asa, ca orice altceva
Te-am asteptat pana-n zori
A doua zi, au venit, sa imi spuna ca ai murit
Sunt niste prosti, ei nu stiu cat ai visat
Sa zbori
Nu-i nici un mister
Te-ai ratacit in cer
Si esti doar prea sus sa te mai aud
Prea sus sa-ti simt parul ud
Mult prea sus sa te mai vad
Dar esti doar prea sus sa iti mai zambesc
Prea sus sa te mai gasesc
Mult prea sus dar nu-ndeajuns
Sa nu te mai iubesc
S-a intamplat, te-ai pierdut,
Nici nu-i greu de crezut
De cand te stiu esti cu capul in nori
Asa ca a fos usor de ghicit
Pur si simplu te-ai ratacit
Totusi de unde ai invatat
Sa zbori
Nu-i nici un mister
Te-ai ratacit in cer
Si esti doar prea sus sa te mai aud
Prea sus sa-ti simt parul ud
Mult prea sus sa te mai vad
Dar esti doar prea sus sa iti mai zambesc
Prea sus sa te mai gasesc
Mult prea sus dar stiu ca esti
Prea sus sa te mai ajung
Esti prea sus sa incerc sa plang
Esti doar prea sus sa te mai aud
Prea sus sa-ti simt parul ud
Mult prea sus sa te mai vad
Dar esti doar prea sus sa iti mai zambesc
Prea sus sa te mai gasesc
Mult prea sus dar nu-ndeajuns
Sa nu te... mai ïubesc...
joi, 12 august 2010
Evans Blue - Cold
Evans Blue - Cold (But I'm Still Here)
Hello, I'm your martyr, will you be my gangster
can you feel my trigger hand, moving further down your back
when you hide, hide inside that body
but just remember that when I touch you
the more you shake, the more you give away
cold, but I'm still here, blind, 'cause I'm so blind, say never
we're far from comfortable this time
cold, now we're so cold, mine, and you're not mine, say never
we're far from obvious this time
wait, another minute here, time will kill us after all
now can you feel its second hand wrapped around your neck
so fall into my eyes and fall into my lies
but don't you forget
the more you turn away, the more I want you to stay
cold, but I'm still here, blind, 'cause I'm so blind, say never
we're far from comfortable this time
cold, now we're so cold, mine, and you're not mine, say never
we're far from obvious this time
you're so endearing, you're so beautiful,
well I don't look like they do, and I don't love like they do
but I don't hate like they do
am I ever on your mind?
cold, but I'm still here, blind, 'cause I'm so blind, say never
we're far from comfortable this time
cold, now we're so cold, mine, and you're not mine, say never
we're far from obvious this time
cold, you broke me from the very first night
I'd love you 'til the day that I die
I'm far too comfortable this time
cold, I loved you from the very first night
you broke me 'til the day that I die
I'm far too obvious this time
Hello, I'm your martyr, will you be my gangster
can you feel my trigger hand, moving further down your back
when you hide, hide inside that body
but just remember that when I touch you
the more you shake, the more you give away
cold, but I'm still here, blind, 'cause I'm so blind, say never
we're far from comfortable this time
cold, now we're so cold, mine, and you're not mine, say never
we're far from obvious this time
wait, another minute here, time will kill us after all
now can you feel its second hand wrapped around your neck
so fall into my eyes and fall into my lies
but don't you forget
the more you turn away, the more I want you to stay
cold, but I'm still here, blind, 'cause I'm so blind, say never
we're far from comfortable this time
cold, now we're so cold, mine, and you're not mine, say never
we're far from obvious this time
you're so endearing, you're so beautiful,
well I don't look like they do, and I don't love like they do
but I don't hate like they do
am I ever on your mind?
cold, but I'm still here, blind, 'cause I'm so blind, say never
we're far from comfortable this time
cold, now we're so cold, mine, and you're not mine, say never
we're far from obvious this time
cold, you broke me from the very first night
I'd love you 'til the day that I die
I'm far too comfortable this time
cold, I loved you from the very first night
you broke me 'til the day that I die
I'm far too obvious this time
luni, 24 mai 2010
Carti.
Nu e cine stie ce, dar vreau sa continui sa citesc, mult...
1. Testamentul Incasului - Karl May
2. Aventurile lui Tom Sawyer - Mark Twain
3. Neamul Soimarestilor - Mihail Sadoveanu
4. Baltagul - Mihail Sadoveanu
5. Mara - Ion Slavici
6. Omul invizibil - Herbert George Wells
7. Enigma Otiliei - G. Calinescu
8. Maitreyi - Mircea Eliade
9. Romanul adolescentului miop - Mircea Eliade
10. Dragostea nu moare - Maitreyi Davi
11. Domnisoara Christina - Mircea Eliade
12. Sarpele. Intalnire. Aventura - Mircea Eliade
13. Nopti la Serampore. Secretul dctorului Honigberger - Mircea Eliade
14. Nunta in cer - Mircea Eliade
15. Pe strada Mantuleasa - Mircea Eliade
16. Ion - Liviu Rebreanu
17. Padurea spanzuratilor - Liviu Rebreanu
18. Pustiul dragostei - Francois Mauriac
19. De ce iubim femeile - Mircea Cartarescu
20. Mendebilul - Mircea Cartarescu
21. REM - Mircea Cartarescu
22. Travesti - Mircea Cartarescu
23. Dublu album - Mircea Cartarescu
24. Gemenii - Mircea Cartarescu
25. Adio, arme - Ernest Hemingway
26. Legiunea blestematilor - Sven Hassel
27. Imperiul Iadului - Sven Hassel
28. Generalul SS - Sven Hassel
29. Imposibila reintoarcere - Gabriel Plesa
30. Taramul inaccesibil - Nicolae Velimirovici
31. M-am reintors din moarte - Stefan von Iancovich
32. Intalnirea cu moartea - Agatha Christie
33. Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Camil Petrescu
34. Ingeri si Demoni - Dan Brown
35. Dragoste la prima vedere - Nicholas Sparks
36. Mafia Rosie - Robert I. Friedman
37. Ochi de caine albastru - Gabriel Garcia Marquez
38. Noapte buna, blandul meu print - Pierre Charras
39. Portretul lui Dorian Gray - Oscar Wilde
40. Trei intr-o barca - Jerome K. Jerome
41. Veronika se pregateste sa moara - Paulo Coelho
42. Diavolul si domnisoara Prym - Paulo Coelho
43. Unsprezece minute - Paulo Coelho
44. Vrajitoarea din Portobello - Paulo Coelho
45. Manualul razboinicului luminii - Paulo Coelho
46. Suferintele tanarului Werther - J. W. Goethe
47. Procesul - Franz Kafka
48. Metamorfoza - Franz Kafka
49. Fantoma de la teatru - R. L. Stine
50. Ibricul de cafea - Theophile Gautier
51. Nasul - Mario Puzo
52. Profetiile maya pentru 2012 - Gerald Benedict
53. Ruleta psihica - George Vandeman
54. Insemnarile unui nebun. Nasul. Mantaua - N. V. Gogol
55. Imblanzitorul de iluzii - Dumitru Baltatu
56. Firea lucrurilor - Florin Mugur
57. Necuvintele - Nichita Stanescu
58. Niste raspunsuri - Mihaela Radulescu
59. Doctori ucigasi - Colin Evans
60. Katia - demonul albastru - Principesa Martha Bibescu
61. Verbele auxiliare - Esterhazy Peter
62. Printul fericit - Oscar Wilde
63. Fiica unui Erou al Uniunii Sovietice - Andrei Makine
64. Auchwitz - Nazistii si "Solutia finala" - Laurence Ress
65. Romeo si Julieta - W. Shakespeare
66. Bun venit in Infern - Colin Martin
67. Amor si nestatornicie - Ivan Sergheevici Turgheniev
68. Imparatul mustelor - William Golding
69. Stalin cu sapa-nainte - Radu Tuculescu
70. Brida - Paulo Coelho
71. Jurnalul unui mag - Paulo Coelho
Vara 2010
72. Dama cu camelii - Alexandre Dumas-fiul
73. Jurnalul unei iubiri - Nicholas Sparks
74. Corigent la Limba Romana - Ion Minulescu
75. Poveste de iubire - Erich Segal
76. Arsa de vie - Suad
77. Vampirii printre noi - Rosemary Ellen Guiley
78. Amantul doamnei Chatterley - D. H. Lawrence
79. Hemoglobinã 1: Sânge - Cristi Mirea
80. Hemoglobină 2: Ultimul înger - Cristi Mirea
81. Hemoglobină 3: Mormântul - Cristi Mirea
82. Hemoglobină 4: Demonul lãuntric - Cristi Mirea
83. Crima lordului Arthur - Oscar Wilde
84. O perfecta zi perfecta - Martin Page
85. Strigatul - Laurent Graff
86. Insula Preafericitilor - August Strindberg
87. Zahir - Paulo Coelho
88. Nopti in Rodanthe - Nicholas Sparks
89. Mesaj de departe - Nicholas Sparks
90. Scrisoare de dragoste - Mihail Drumes
91. Cea mai frumoasa iubire a lui Don Juan - Barbey d'Aurevilly
92. Fantoma din Canterville. Milionarul model. Sfinxul fara secrete. Portretul domnului W. H. - Oscar Wilde
93. M-am hotarat sa devin prost - Martin Page
94. Moarte la venetia - Thomas Mann
95. Clar de femeie - Romain Gary
96. Vrajitorul - Vladimir Nabokov
97. Viata pe un peron - Octavian Paler
98. Vinovat de iubire - Adrian Paunescu
99. Elevul Dima dintr-a VII-a - Mihail Drumes
100. Centrifuga - T. O. Bobe
101. Dictionar Robert de nume proprii - Amelie Nothomb
102. Cosmetica dusmanului - Amelie Nothomb
103. Peplum - Amelie Nothomb
104. Barbatul scorpion - Claudia Jameson
105. O moarte care nu dovedeste nimic - Anton Holban
106. Amurg - Stephenie Meyer
107. Luna Noua - Stephenie Meyer
108. Clara si penumbra - Jose Carlos Somoza
109. Eclipsa - Stephenie Meyer
110. Despre dragoste si alti demoni - Gabriel Garcia Marquez
111. Zori de zi - Stephenie Meyer
toamna - iarna
112. Baiatul cu pijamale in dungi - John Boyne
113. Cucul si pupaza - Self Will
114. Cele trei stigmate ale lui Palmer Eldritch - Philip K. Dick
115. Malavita - Tonino Benacquista
116. Pe culmile disperarii - Emil Cioran
117. Thanatos Palace Hotel - Andre Maurois
118. Climate - Andre Maurois
119. Vipera sugrumata - Herve Bazin
120. Atentat - Amelie Nothomb
121. Acid sulfuric - Amelie Nothomb
122. Memoriile lui Maigret - Georges Simenon
123. Jurnalul erotic al unei adolescente de 16 ani - P. Melissa
124. Manualul unui baiat rau - Steve Santagati
125. Chip strain - Kobo Abe
126. Nascuti morti - Martin Amis
127. Colectionarul - John Fowles
128. Catilinarele - Amelie Nothomb
anul 2011
129. Inca de pe atunci vulpea era vanatorul - Herta Muler
130. Codul lui Da Vinci - Dan Brown
131. Incest - Christine Angot
132. Garsoniera din centru - Antoaneta Zaharia
133. Duelul - Alexandr Kuprin
134. Fecioara si capcaunul - Michael Tournier
135. Badenheim 1939 - Aharon Appelfeld
136. Sfetnicul din sange - Flannery O'Connor
137. Idolul Cicladelor - Julio Cortazar
138. Maestru si Margareta - Mihail Bulgakov
139. Temele lui Vlad - Vlad Diaconescu
140. De ce barbatii se insoara cu scorpii - Sherry Argov
141. Exclusii - Elfriede Jelinek
142. Fiica tacerii - Kim Edwards
143. Manon Lescaut - Abatele Prevost
144. Lupu de stepa - Hermann Hesse
145. Wakefield - Andrei Codrescu
146. Noile suferinte ale tanarului W. - Ulrich Plenzdorf
147. Noi - Evgheni Zamiatin
148. Hotii de trupuri - Pascal Bruckner
149. Soareci si oameni - John Steinbeck
150. Jurnalele vampirilor. Trezirea - L. J. Smith
151. Jurnalele vampirilor. Lupta - L. J. Smith
152. Jurnalele vampirilor. Furia - L. J. Smith
153. Jurnalele vampirilor. Reuniunea - L. J. Smith
154. Jurnalele vampirilor. Intoarcerea: Caderea noptii - L. J. Smith
155. Strainul - Albert Camus
156. Magicianul Alb - Daniel Roxin
157. Mandrie si prejudecata - Jane Austen
158. La rascruce de vanturi - Emily Bronte
159. Cel mai iubit dintre pamanteni vol. I - Marin Preda
160. Sotron - Julio Cortazar
161. O forma de viata - Amelie Nothomb
Abandonari:
1. Amurgul gandurilor - Emil Cioran
2. Totul despre Schmidt - Louis Begley
3. Faust - Johann Wolfgang Goethe
4. Amo{u}r - Maxim Crocer
5. Garda Alba - Mihail Bulgakov
Citesc:
1. Povestea fara sfarsit - Michael Ende
2.
3.
1. Testamentul Incasului - Karl May
2. Aventurile lui Tom Sawyer - Mark Twain
3. Neamul Soimarestilor - Mihail Sadoveanu
4. Baltagul - Mihail Sadoveanu
5. Mara - Ion Slavici
6. Omul invizibil - Herbert George Wells
7. Enigma Otiliei - G. Calinescu
8. Maitreyi - Mircea Eliade
9. Romanul adolescentului miop - Mircea Eliade
10. Dragostea nu moare - Maitreyi Davi
11. Domnisoara Christina - Mircea Eliade
12. Sarpele. Intalnire. Aventura - Mircea Eliade
13. Nopti la Serampore. Secretul dctorului Honigberger - Mircea Eliade
14. Nunta in cer - Mircea Eliade
15. Pe strada Mantuleasa - Mircea Eliade
16. Ion - Liviu Rebreanu
17. Padurea spanzuratilor - Liviu Rebreanu
18. Pustiul dragostei - Francois Mauriac
19. De ce iubim femeile - Mircea Cartarescu
20. Mendebilul - Mircea Cartarescu
21. REM - Mircea Cartarescu
22. Travesti - Mircea Cartarescu
23. Dublu album - Mircea Cartarescu
24. Gemenii - Mircea Cartarescu
25. Adio, arme - Ernest Hemingway
26. Legiunea blestematilor - Sven Hassel
27. Imperiul Iadului - Sven Hassel
28. Generalul SS - Sven Hassel
29. Imposibila reintoarcere - Gabriel Plesa
30. Taramul inaccesibil - Nicolae Velimirovici
31. M-am reintors din moarte - Stefan von Iancovich
32. Intalnirea cu moartea - Agatha Christie
33. Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Camil Petrescu
34. Ingeri si Demoni - Dan Brown
35. Dragoste la prima vedere - Nicholas Sparks
36. Mafia Rosie - Robert I. Friedman
37. Ochi de caine albastru - Gabriel Garcia Marquez
38. Noapte buna, blandul meu print - Pierre Charras
39. Portretul lui Dorian Gray - Oscar Wilde
40. Trei intr-o barca - Jerome K. Jerome
41. Veronika se pregateste sa moara - Paulo Coelho
42. Diavolul si domnisoara Prym - Paulo Coelho
43. Unsprezece minute - Paulo Coelho
44. Vrajitoarea din Portobello - Paulo Coelho
45. Manualul razboinicului luminii - Paulo Coelho
46. Suferintele tanarului Werther - J. W. Goethe
47. Procesul - Franz Kafka
48. Metamorfoza - Franz Kafka
49. Fantoma de la teatru - R. L. Stine
50. Ibricul de cafea - Theophile Gautier
51. Nasul - Mario Puzo
52. Profetiile maya pentru 2012 - Gerald Benedict
53. Ruleta psihica - George Vandeman
54. Insemnarile unui nebun. Nasul. Mantaua - N. V. Gogol
55. Imblanzitorul de iluzii - Dumitru Baltatu
56. Firea lucrurilor - Florin Mugur
57. Necuvintele - Nichita Stanescu
58. Niste raspunsuri - Mihaela Radulescu
59. Doctori ucigasi - Colin Evans
60. Katia - demonul albastru - Principesa Martha Bibescu
61. Verbele auxiliare - Esterhazy Peter
62. Printul fericit - Oscar Wilde
63. Fiica unui Erou al Uniunii Sovietice - Andrei Makine
64. Auchwitz - Nazistii si "Solutia finala" - Laurence Ress
65. Romeo si Julieta - W. Shakespeare
66. Bun venit in Infern - Colin Martin
67. Amor si nestatornicie - Ivan Sergheevici Turgheniev
68. Imparatul mustelor - William Golding
69. Stalin cu sapa-nainte - Radu Tuculescu
70. Brida - Paulo Coelho
71. Jurnalul unui mag - Paulo Coelho
Vara 2010
72. Dama cu camelii - Alexandre Dumas-fiul
73. Jurnalul unei iubiri - Nicholas Sparks
74. Corigent la Limba Romana - Ion Minulescu
75. Poveste de iubire - Erich Segal
76. Arsa de vie - Suad
77. Vampirii printre noi - Rosemary Ellen Guiley
78. Amantul doamnei Chatterley - D. H. Lawrence
79. Hemoglobinã 1: Sânge - Cristi Mirea
80. Hemoglobină 2: Ultimul înger - Cristi Mirea
81. Hemoglobină 3: Mormântul - Cristi Mirea
82. Hemoglobină 4: Demonul lãuntric - Cristi Mirea
83. Crima lordului Arthur - Oscar Wilde
84. O perfecta zi perfecta - Martin Page
85. Strigatul - Laurent Graff
86. Insula Preafericitilor - August Strindberg
87. Zahir - Paulo Coelho
88. Nopti in Rodanthe - Nicholas Sparks
89. Mesaj de departe - Nicholas Sparks
90. Scrisoare de dragoste - Mihail Drumes
91. Cea mai frumoasa iubire a lui Don Juan - Barbey d'Aurevilly
92. Fantoma din Canterville. Milionarul model. Sfinxul fara secrete. Portretul domnului W. H. - Oscar Wilde
93. M-am hotarat sa devin prost - Martin Page
94. Moarte la venetia - Thomas Mann
95. Clar de femeie - Romain Gary
96. Vrajitorul - Vladimir Nabokov
97. Viata pe un peron - Octavian Paler
98. Vinovat de iubire - Adrian Paunescu
99. Elevul Dima dintr-a VII-a - Mihail Drumes
100. Centrifuga - T. O. Bobe
101. Dictionar Robert de nume proprii - Amelie Nothomb
102. Cosmetica dusmanului - Amelie Nothomb
103. Peplum - Amelie Nothomb
104. Barbatul scorpion - Claudia Jameson
105. O moarte care nu dovedeste nimic - Anton Holban
106. Amurg - Stephenie Meyer
107. Luna Noua - Stephenie Meyer
108. Clara si penumbra - Jose Carlos Somoza
109. Eclipsa - Stephenie Meyer
110. Despre dragoste si alti demoni - Gabriel Garcia Marquez
111. Zori de zi - Stephenie Meyer
toamna - iarna
112. Baiatul cu pijamale in dungi - John Boyne
113. Cucul si pupaza - Self Will
114. Cele trei stigmate ale lui Palmer Eldritch - Philip K. Dick
115. Malavita - Tonino Benacquista
116. Pe culmile disperarii - Emil Cioran
117. Thanatos Palace Hotel - Andre Maurois
118. Climate - Andre Maurois
119. Vipera sugrumata - Herve Bazin
120. Atentat - Amelie Nothomb
121. Acid sulfuric - Amelie Nothomb
122. Memoriile lui Maigret - Georges Simenon
123. Jurnalul erotic al unei adolescente de 16 ani - P. Melissa
124. Manualul unui baiat rau - Steve Santagati
125. Chip strain - Kobo Abe
126. Nascuti morti - Martin Amis
127. Colectionarul - John Fowles
128. Catilinarele - Amelie Nothomb
anul 2011
129. Inca de pe atunci vulpea era vanatorul - Herta Muler
130. Codul lui Da Vinci - Dan Brown
131. Incest - Christine Angot
132. Garsoniera din centru - Antoaneta Zaharia
133. Duelul - Alexandr Kuprin
134. Fecioara si capcaunul - Michael Tournier
135. Badenheim 1939 - Aharon Appelfeld
136. Sfetnicul din sange - Flannery O'Connor
137. Idolul Cicladelor - Julio Cortazar
138. Maestru si Margareta - Mihail Bulgakov
139. Temele lui Vlad - Vlad Diaconescu
140. De ce barbatii se insoara cu scorpii - Sherry Argov
141. Exclusii - Elfriede Jelinek
142. Fiica tacerii - Kim Edwards
143. Manon Lescaut - Abatele Prevost
144. Lupu de stepa - Hermann Hesse
145. Wakefield - Andrei Codrescu
146. Noile suferinte ale tanarului W. - Ulrich Plenzdorf
147. Noi - Evgheni Zamiatin
148. Hotii de trupuri - Pascal Bruckner
149. Soareci si oameni - John Steinbeck
150. Jurnalele vampirilor. Trezirea - L. J. Smith
151. Jurnalele vampirilor. Lupta - L. J. Smith
152. Jurnalele vampirilor. Furia - L. J. Smith
153. Jurnalele vampirilor. Reuniunea - L. J. Smith
154. Jurnalele vampirilor. Intoarcerea: Caderea noptii - L. J. Smith
155. Strainul - Albert Camus
156. Magicianul Alb - Daniel Roxin
157. Mandrie si prejudecata - Jane Austen
158. La rascruce de vanturi - Emily Bronte
159. Cel mai iubit dintre pamanteni vol. I - Marin Preda
160. Sotron - Julio Cortazar
161. O forma de viata - Amelie Nothomb
Abandonari:
1. Amurgul gandurilor - Emil Cioran
2. Totul despre Schmidt - Louis Begley
3. Faust - Johann Wolfgang Goethe
4. Amo{u}r - Maxim Crocer
5. Garda Alba - Mihail Bulgakov
Citesc:
1. Povestea fara sfarsit - Michael Ende
2.
3.
luni, 10 mai 2010
† mărturisire
Mărturisire
am şters orice cuvânt
şi l-am înlocuit cu zâmbete,
cu ochii mei căprui
din care ies visele,
şi prin care mă-nalţ, aştept şi plâng
alte cuvinte.
mi-am şters regretele,
după care încă suspin,
profitând de oamenii pe care nu-i ştiu,
spărgând oglinzi în umbre negre
aşa cum sparg dorinţele...
astup neajunsurile,
hrănindu-le prin amintiri
cu feţe triste şi umbrite,
de adevăruri neadevărate
de vorbe false,
închise-n mine,
şi ca ultimă scăpare
promit cele mai nedemne sentimente.
încă nu te-am uitat!
________________________________________________
Poezia a fost scris undeva prin vara lui 2009, cred... scotand la iveala sentimente pe care le simt in momentul de fata.
[ am impresia ca se repeta ceva, in mine, dar nu stiu ce ]
joi, 6 mai 2010
† Injectat
Injectat
soarele se stinge între cer și pământ
un răstimp de-așteptări se prelinge râzând
și-mi par secundele mai mari
tu parcă te-ai mai înălțat
soarele se urcă spre nori din pământ
iar eu nu pot să-l ajung
nu pot să-l ating
mi-e prea frică că-aș cădea
mi-e prea frică că-aș uita
două sângerări pe degetul lung
marea parcă-i o ață prefăcută în scrum
iar eu nu știu cum am ajuns
printre vii suntem doi rătăcim amândoi
mi-e prea frică de nori
mi-e prea frică de noi
și mai aștept un răstimp
să se prelingă râzând
[ vara anului 2009 ]
joi, 29 aprilie 2010
† şoricelul cameluş
şoricel cu ochii verzi
şoricelul cameluş
e fără chef
fără energie
fără viaţă.
este un şoricel plictisit într-o lume plină
de oameni.
într-o lume atât de agitată
se pierde şi strigă după ajutor
gânditoare priveşte cerul albastru
şi crede că poate evada.
dar se complace în reverie.
şoricelul acesta leneş
nu vrea pe nimeni,
nu mă vrea de nicio culoare.
ochii-i zâmbesc în lumini,
în culoare îşi vindecă răni de copil
cu buzele mici, vineţii,
soarbe cuvinte de alint.
[ 29 aprilie 2010 ]
[ poezie dedicata Cameliei, soricelul meu caruia ii este frica de soareci :x >:D< ]
şoricelul cameluş
e fără chef
fără energie
fără viaţă.
este un şoricel plictisit într-o lume plină
de oameni.
într-o lume atât de agitată
se pierde şi strigă după ajutor
gânditoare priveşte cerul albastru
şi crede că poate evada.
dar se complace în reverie.
şoricelul acesta leneş
nu vrea pe nimeni,
nu mă vrea de nicio culoare.
ochii-i zâmbesc în lumini,
în culoare îşi vindecă răni de copil
cu buzele mici, vineţii,
soarbe cuvinte de alint.
[ 29 aprilie 2010 ]
[ poezie dedicata Cameliei, soricelul meu caruia ii este frica de soareci :x >:D< ]
luni, 26 aprilie 2010
Placebo - Pierrot The Clown
Placebo - Pierrot The Clown
Leave me dreaming on the bed
See you right back here tomorrow for the next round
Keep this scene inside your head
As the bruises turn to yellow
The swelling goes down
And if you're ever around
In the city or the suburbs of this town
Be sure to come around
I'll be wallowing in sorrow
Wearing a frown
Like Pierrot the Clown
Saw you crashing round the bay
Never seen you act so shallow
Or look so brown
Remember all the things you'd say
How your promises rang hollow
As you threw me to the ground
And if you're ever around
In the backstreets or the alleys of this town
Be sure to come around
I'll be wallowing in pity
And wearing a frown
Like Pierrot the Clown
When I dream I dream of your lips
When I dream I dream of your kiss
When I dream I dream of your fists
Your fists... Your fists
Leave me bleeding on the bed
See you right back here tomorrow for the next round
Keep this scene inside your head
As the bruises turn to yellow
The swelling goes down
And if you're ever around
In the city or the suburbs of this town
Be sure to come around
I'll be wallowing in sorrow
And wearing a frown
Like Pierrot the Clown
Like Pierrot the Clown
Like Pierrot the Clown
Like Pierrot the Clown
Like Pierrot the Clown
[ ma voi preface ca nu te vad trecand pe langa mine pe strada
ca si cum noi doi n-am fi impartit niciodata aceeasi inima ]
vineri, 23 aprilie 2010
† prinde-mă
lasă-mă să mă uit
dincolo de roşu,
să-mi văd golul decolorat.
îmi voi lipi buzele ude de ochii tăi,
ca-nainte;
murdari de albastru vor arde
şi-o să-mi cânţi pe picioare cu degete lungi
de chitarist.
mă va strânge vântul sub tine,
cu dureri de spate, urlând.
cuvânt cu cuvânt îţi voi spune gândurile mele
mă voi spovedi ţie.
[ 23 aprilie 2010 ]
mai mult o compozietie personala. nu stiu ce m-a apucat, dar mi-am amintit, mereu imi amintesc.
dincolo de roşu,
să-mi văd golul decolorat.
îmi voi lipi buzele ude de ochii tăi,
ca-nainte;
murdari de albastru vor arde
şi-o să-mi cânţi pe picioare cu degete lungi
de chitarist.
mă va strânge vântul sub tine,
cu dureri de spate, urlând.
cuvânt cu cuvânt îţi voi spune gândurile mele
mă voi spovedi ţie.
[ 23 aprilie 2010 ]
mai mult o compozietie personala. nu stiu ce m-a apucat, dar mi-am amintit, mereu imi amintesc.
joi, 22 aprilie 2010
† confesiuni unui necunoscut
confesiuni unui necunoscut
pe mine timpul nu m-a nins.*
niciodată
nimeni nu mi-a spus cuvinte de alinare.
nu s-au uitat în ochii mei
să mă simtă;
oricum nu le pasă.
trecătorilor,
v-aţi opri vreodată în faţa sufletului?
cred că am să fiu un om printre umbre
şi o umbră printre oameni.
când crezi că o să ne fie bine, suflete?
când o să fim departe unul de altul?
doare când sentimentele te-nţeapă
cu venin
cum doare somnul petrecut în chin.
vreau să fiu bună,
dar oamenii îşi bat joc de mine
şi mă silesc să-i las în lumea lor.
când n-ai cu ce să vezi,
cu piele să simţi,
cum să auzi,
prin ce să respiri,
aştepţi.
scrii orbeşte
să fii citit.
[ 23 aprilie 2010 ]
*"Timpul ninge arbori"[Eric Lidergen]
primul vers se refera la trecerea timpului, acesta aducand modificari fizice eului liric, dar niciodata psihicului.
___________________________________
cateva cuvinte, sper, spre un inceput.
observatie: n-am mai scris de mult nimic, deci nu garantez calitatea.
pe mine timpul nu m-a nins.*
niciodată
nimeni nu mi-a spus cuvinte de alinare.
nu s-au uitat în ochii mei
să mă simtă;
oricum nu le pasă.
trecătorilor,
v-aţi opri vreodată în faţa sufletului?
cred că am să fiu un om printre umbre
şi o umbră printre oameni.
când crezi că o să ne fie bine, suflete?
când o să fim departe unul de altul?
doare când sentimentele te-nţeapă
cu venin
cum doare somnul petrecut în chin.
vreau să fiu bună,
dar oamenii îşi bat joc de mine
şi mă silesc să-i las în lumea lor.
când n-ai cu ce să vezi,
cu piele să simţi,
cum să auzi,
prin ce să respiri,
aştepţi.
scrii orbeşte
să fii citit.
[ 23 aprilie 2010 ]
*"Timpul ninge arbori"[Eric Lidergen]
primul vers se refera la trecerea timpului, acesta aducand modificari fizice eului liric, dar niciodata psihicului.
___________________________________
cateva cuvinte, sper, spre un inceput.
observatie: n-am mai scris de mult nimic, deci nu garantez calitatea.
miercuri, 14 aprilie 2010
Passive - Aggressive
Te iubesc.
Ba nu, eu te iubesc.
Ba nu, eu te iubesc.
Ba eu te iubesc mai mult.
Crede-ma, oricat de mult m-ai iubi tu, eu te iubesc mai mult.
Eu te iubesc cat patru camioane mari.
Eu te iubesc cat patru camioane mari cu cabina plina de iubire.
Eu te iubesc si mai mult.
Eu te iubesc la infinit.
Eu te iubesc la infinit plus unu.
Asta nu exista.
Stiu, atat de mult te iubesc.
Melodia zilei: Placebo - Passive - Aggressive
Ba nu, eu te iubesc.
Ba nu, eu te iubesc.
Ba eu te iubesc mai mult.
Crede-ma, oricat de mult m-ai iubi tu, eu te iubesc mai mult.
Eu te iubesc cat patru camioane mari.
Eu te iubesc cat patru camioane mari cu cabina plina de iubire.
Eu te iubesc si mai mult.
Eu te iubesc la infinit.
Eu te iubesc la infinit plus unu.
Asta nu exista.
Stiu, atat de mult te iubesc.
Melodia zilei: Placebo - Passive - Aggressive
marți, 6 aprilie 2010
Kamelot - Love you to death
Kamelot - Love you to death
When they met she was fifteen
Like a black rose blooming wild
And she already knew she was gonna die
"What's tomorrow without you?
This is our last goodbye"
She got weaker every day
As the autumn leaves flew by
Until one day, she told him, "This is when I die"
"What was summer like for you?"
She asked him with a smile
"What's tomorrow without you?"
He silently replied
She said,
"I will always be with you
I'm the anchor of your sorrow
There's no end to what I'll do
Cause I love you, I love you to death"
But the sorrow went too deep
The mountain fell too steep
And the wounds would never heal
Cause the pain of the loss was more than he could feel
He said,
"I will always be with you
By the anchor of my sorrow
All I know, or ever knew,
Is I love you, I love you to death"
"What's tomorrow without you?
Is this our last goodbye?"
"I will always be wïth you
I'm the anchor of your sorrow
There's no end to what I'll do
Cause I love you"
When they met she was fifteen
Like a black rose blooming wild
And she already knew she was gonna die
"What's tomorrow without you?
This is our last goodbye"
She got weaker every day
As the autumn leaves flew by
Until one day, she told him, "This is when I die"
"What was summer like for you?"
She asked him with a smile
"What's tomorrow without you?"
He silently replied
She said,
"I will always be with you
I'm the anchor of your sorrow
There's no end to what I'll do
Cause I love you, I love you to death"
But the sorrow went too deep
The mountain fell too steep
And the wounds would never heal
Cause the pain of the loss was more than he could feel
He said,
"I will always be with you
By the anchor of my sorrow
All I know, or ever knew,
Is I love you, I love you to death"
"What's tomorrow without you?
Is this our last goodbye?"
"I will always be wïth you
I'm the anchor of your sorrow
There's no end to what I'll do
Cause I love you"
luni, 5 aprilie 2010
Pur si simplu mi-a placut.
pe pielea ta
am scris cândva
cu ţurţuri de gheaţă
o epopee despre viaţă.
Cristi Mirea, din volumul de poezii Tatuaje Postume.
am scris cândva
cu ţurţuri de gheaţă
o epopee despre viaţă.
Cristi Mirea, din volumul de poezii Tatuaje Postume.
vineri, 2 aprilie 2010
† Roșu schizofrenic
Încă o adiere... încă o amintire.
Roșu și apoi albastru și apoi verde și apoi negru...
Sunt un trandafir sălbatic, plin de ură și dezgust și nu las macii în pace. De ce nu-i las? Mă dezgustă culoarea lor de roșu pur, de sânge și de corp și nu vreau decât să-i înțep cu ură căci spinii mei nu-s nici roșii și nici verzi, ci nu sunt.
Deși cerul cerne cu albastru, eu vad încruntarea lui, simt frământarea ierbii și ii sug roua, mă înalț mai sus și tot mai sus, plin de mine, ca să urăsc mai mult.
Ura nu este parte din noi, ci noi suntem parte din ea, prin zâmbet, prin mâini și semne, prin degete lungi și subțiri, prin ațe și nematerie. Noi suntem ce vrem să nu fim si regretam tot ce n-am făcut sa fim. În mine, în maci, în soare și-n nori nu-i decât schelet și-n tot ce ne înconjoară e doar schelet.
Poți să îl vezi?
Macii vorbesc, mă cred, cred că nu-s întreg, că îmi lipsesc doage, că îmi lipsesc legături și vise și speranțe și fumuri și de toate și că mă sting. Atât de repede și totuși atât de târziu.
Azi m-am visat un trandafir ce nu iubea macii. Maine oare ce o sa fiu? Soare, ploaie, vis pierdut, reîntregit în ființa mea măruntă de care vreau să scap, să pierd ochi, buze, unghii pe pământ. În lanurile mari din care privesc soarele nu-i cald, dar nici frig și pot să simt adierea vântului ca și cum tu ți-ai sufla aerul în mine. Și dacă ar fi așa te-aș înghiți tot pentru ca aerul tău e bun pentru ochii mei și buzele tale sunt ca macii cu sânge pur, pe care îi uram...
Tu nu ești decât un plămân ce crește în apropierea inimii mele, ești plămânul soarelui și al pământului, al viței-de-vie și al trandafirului , dar nu și al meu!
Tu ești ciripitul unei păsări ce-și înghite glasul și strigă și eu nu o aud, dar tu da, pentru că pe mine se cerne cu lut și se desenează figuri, apoi cineva mă spală, dar nu știu cine. O fi vântul ?
Mă visez iar pe alte lucruri sau alte lucruri sau totuna, sau poate doua, sau poate trei. Mă visez în chip de alt om, ce nu sunt și n-aș putea să spun cu ce văd, cu ce aud, sau cu ce merg. Am căpșuni în loc de degete și nu vad, căci anul asta cireșele încă nu s-au copt. Iar trupul mi-e bob de strugure mărunt, necopt, mâncat de rândunici. Am însă toate amintirile de mai-nainte și mă hrănesc cu ele. Privesc apusul și aștept ca ochii mei să se coacă să-l pot vedea din nou.
Am și ceva pe care nu credeam că-l am. Am gând! Și am tot ce nu gândesc și n-am gândit pană acum. Cum se poate?
Din nou am mâini, am degete, am buze, am picioare, am piele, am schelet și de ce oare am?
De ce te joci? Spune…
M-am visat vară. Nu vară dreaptă, vară de-a doua cu munții, de-a treia cu apele, de-a patra cu nisipul și vară strâmbă cu tine.
M-am visat un păianjen, o căpșună, o rază de soare, un ticăit și apoi un căzut. M-am visat de toate. Tu ce te-ai visat?
Copacul are umbră? Merele au umbră? Creionul ș telefoanele au umbră? Toate au umbră? Dar eu, am umbră?
Ce e umbră? Spune-mi, sau vrei să-ți spun eu?
Umbra nu este, noi credem că este dar de fapt umbra suntem chiar noi. De ce soarele nu are umbră? Pentru că e doar el, ca și mine. Noi nu avem umbră, noi doar așa credem. Ochii noștrii văd în culori pentru că așa vrem? Dacă am vrea să nu mai vedem, s-ar întâmpla?
Răspunde .
Răspunde ...
Răspunde !
Unde ești, iar ai plecat?
Nu ai plecat, nu încă, nu-i așa? Îmi dai oxigen, îmi dai buze și colorit, îmi umbli prin păr cu apus și cu cireșe, dar eu nu te văd...
De ce? Îți simt degetele de iarbă cum mă ating și buricele lor mă apasă, atât de tare, dar nu pot sa strig. Simt căldura obrajilor tăi pe ochii mei reci, îți simt oftatul norilor dar nu te simt tot.
Tu, oare cine ești?
Cum de m-am visat de atâtea ori iar tu erai acolo? Cum de m-am visat de fiecare dată altceva decât ce sunt? De ce ne-am urât și ne-am iubit ca să ne putem împăca? De ce mă arzi când îți spun că nu te văd? De ce plângi, apoi râzi și imediat dispari?
De ce ?
De ce ?
De ce ?
Nu ești tu cea după care am tânjit atât? Nu ești tu lucruri, lacrimi, vise, nori, gânduri? Nu ești tu vară? Ori m-am pierdut în prea mult roșu vertical și te confund?
vineri, 19 martie 2010
Am ajuns la concluzia ca oamenii cauta ceva dar de fapt ei cauta nimic.
Sunt foarte multe cazuri in ziua de azi cand doi oameni se intalnesc se plac si se iau [ pentru o anumita perioada de timp ]. Iar in perioada aceea de timp exista o multitudine de situatii care pot sa schimbe viata celor doi indragostiti.
1. In viziunea baiatului, fata este mereu de vina [ DAR nu toti baietii sunt asa, procentul fiind foarte redus ]
NU stiu altii cum sunt dar eu consider ca in prima luna de relatie cel mai bine e sa iti cunosti partenerul/a, sa te intalnesti constant cu el/ea mai pe scurt, sa incerci sa-l descoperi cat mai mult. Sa afli anumite aspecte din viata lui/ei pe care, poate, nu le stiai, sa-i cunosti obiceiurile, pasiunile etc.
Daca pana aici totul e bine... se poate trece la pasul doi.
2. Daca ai inselat, e foarte greu sa fii iertat/a. [ unii iarta, altii nu ]
Dupa ce s-au acumulat destule cunostinte despre cel/cea in cauza ar fi cazul sa le analizezi. Ce-ti place, ce nu-ti place, ce ai putea sa schimbi si poti, ce n-ai putea sa schimbi si cum ai putea sa treci peste.
Imi place comportamentul lui/ei?
Se poarta decent cu tine?
Dupa o discutie cu el/ea te face sa meditezi?
Are prieteni " de gasca "?
Inceputurile sunt mereu cele mai roz momente dintr-o relatie. Totul e bine, cei doi isi ofera momente de "neuitat" dar, deja, din a doua luna de relatie, IN UNELE CAZURI, apare monotonia, plictiseala, cautarea spre ceva nou. Acest lucru se poate manifesta si in prima luna. Daca in prima luna din relatie vezi ca nu te atrage nimic la el/ea, inseamna ca n-ai gasit persoana potrivita.
3. Cu cat mai mult cu atat mai bine.
Nu stiu ce am vrut sa spun cu : cu cat mai mult cu atat mai bine, dar sunt sigura ca m-am referit la ambele variante.
1. Cu cat mai mult timp impreuna, cu atat mai multe unul din doi se va plictisi mai repede si va abandona.
2. Cu cat mai mult cu atat mai bine; in cazul relatiilor in care cei doi s-au gasit ca prin minune si s-au placut si stau de ceva timp impreuna acest lucru ajuta [ faptul ca nu s-au despartit in primele luni de relatie ].
4. Ce te faci cand dupa un an si ceva "iti apar dracii in casa"?
Sunt situatii in care nu te mai intelegi cu cel/cea de langa tine. Nu-ti face bine, dar deloc bine prezenta lui/ei si toanele si tot. Ce-i de facut?
Sunt persoane care trec peste de teama ca vor pierde ceva ce nu vor mai gasi sau ceva de care s-au atasat prea mult si sant persoane care isi bat joc.
________________________________________________
Vazandu-te atat de frustrata si spunandu-mi ce mi-ai spus m-am gandit sa scriu. Nu stiu ce a iesit, nu vreau sa citesc.
Oricum sunt enervata de orice comportament de genu si chiar nu-l inteleg pe omul ala. CE VREA, DE FAPT?
Sunt foarte multe cazuri in ziua de azi cand doi oameni se intalnesc se plac si se iau [ pentru o anumita perioada de timp ]. Iar in perioada aceea de timp exista o multitudine de situatii care pot sa schimbe viata celor doi indragostiti.
1. In viziunea baiatului, fata este mereu de vina [ DAR nu toti baietii sunt asa, procentul fiind foarte redus ]
NU stiu altii cum sunt dar eu consider ca in prima luna de relatie cel mai bine e sa iti cunosti partenerul/a, sa te intalnesti constant cu el/ea mai pe scurt, sa incerci sa-l descoperi cat mai mult. Sa afli anumite aspecte din viata lui/ei pe care, poate, nu le stiai, sa-i cunosti obiceiurile, pasiunile etc.
Daca pana aici totul e bine... se poate trece la pasul doi.
2. Daca ai inselat, e foarte greu sa fii iertat/a. [ unii iarta, altii nu ]
Dupa ce s-au acumulat destule cunostinte despre cel/cea in cauza ar fi cazul sa le analizezi. Ce-ti place, ce nu-ti place, ce ai putea sa schimbi si poti, ce n-ai putea sa schimbi si cum ai putea sa treci peste.
Imi place comportamentul lui/ei?
Se poarta decent cu tine?
Dupa o discutie cu el/ea te face sa meditezi?
Are prieteni " de gasca "?
Inceputurile sunt mereu cele mai roz momente dintr-o relatie. Totul e bine, cei doi isi ofera momente de "neuitat" dar, deja, din a doua luna de relatie, IN UNELE CAZURI, apare monotonia, plictiseala, cautarea spre ceva nou. Acest lucru se poate manifesta si in prima luna. Daca in prima luna din relatie vezi ca nu te atrage nimic la el/ea, inseamna ca n-ai gasit persoana potrivita.
3. Cu cat mai mult cu atat mai bine.
Nu stiu ce am vrut sa spun cu : cu cat mai mult cu atat mai bine, dar sunt sigura ca m-am referit la ambele variante.
1. Cu cat mai mult timp impreuna, cu atat mai multe unul din doi se va plictisi mai repede si va abandona.
2. Cu cat mai mult cu atat mai bine; in cazul relatiilor in care cei doi s-au gasit ca prin minune si s-au placut si stau de ceva timp impreuna acest lucru ajuta [ faptul ca nu s-au despartit in primele luni de relatie ].
4. Ce te faci cand dupa un an si ceva "iti apar dracii in casa"?
Sunt situatii in care nu te mai intelegi cu cel/cea de langa tine. Nu-ti face bine, dar deloc bine prezenta lui/ei si toanele si tot. Ce-i de facut?
Sunt persoane care trec peste de teama ca vor pierde ceva ce nu vor mai gasi sau ceva de care s-au atasat prea mult si sant persoane care isi bat joc.
________________________________________________
Vazandu-te atat de frustrata si spunandu-mi ce mi-ai spus m-am gandit sa scriu. Nu stiu ce a iesit, nu vreau sa citesc.
Oricum sunt enervata de orice comportament de genu si chiar nu-l inteleg pe omul ala. CE VREA, DE FAPT?
luni, 8 martie 2010
† Intre doua extreme.
I'm speechless~!
Am o senzatie de greata pentru mine cand patesc asta. Nu e greata aia obisnuita pe care o ai la stomac; e ca un fum gros ce-ti intra fortat pe nari atunci cand vrei sa respiri aer curat pentru ca involuntar tu il tragi. Si-ti face rau. Iti incetineste concentrarea, iti face ploapele sa nu se mai inchida, iti face ochii sa lacrimeze intr-una si incet-incet pune stapanire pe tine dar te lasa, totusi, sa te chinui in fortele proprii, sa nu fii capabil de nimic insa sa-ti dai seama de prea multe.
; nu mai functioneaza.
Si devine stresanta intrebarea "ce-ai patit?".
Iar daca nu vrei sa raspunzi la ea devine si mai stresanta.
Un prieten e bun atunci cand tace cand tu plangi.
[Si toti sar cu gura la faza asta.]
Dar am o intrebare, daca n-ai avea "prieteni", ce-ai face?
Ai nevoie de o persoana care sa-ti futa creierii cand vrei sa fii altfel, macar pentru cateva minute?
Ai nevoie de un stalp vorbitor in momentele alea?
Ai nevoie de doua maini care sa traga de tine, cica spre realitate?
Ai nevoie?
NU.
In momentele alea n-ai nevoie de nimic, nici macar de aer. Intreaga ta fiinta cere liniste.
Durerea este echivalenta cu Bucuria cum Dragostea este echivalenta cu Dezamagirea.
toate visele odata aruncate
au iesit
palma-n palma
sa ma-ntampine pe mine.
prinse-n cuie de par ruginit
pe frunte le-a curs roua
si noaptea
plecand undeva
au adormit.
Am o senzatie de greata pentru mine cand patesc asta. Nu e greata aia obisnuita pe care o ai la stomac; e ca un fum gros ce-ti intra fortat pe nari atunci cand vrei sa respiri aer curat pentru ca involuntar tu il tragi. Si-ti face rau. Iti incetineste concentrarea, iti face ploapele sa nu se mai inchida, iti face ochii sa lacrimeze intr-una si incet-incet pune stapanire pe tine dar te lasa, totusi, sa te chinui in fortele proprii, sa nu fii capabil de nimic insa sa-ti dai seama de prea multe.
; nu mai functioneaza.
Si devine stresanta intrebarea "ce-ai patit?".
Iar daca nu vrei sa raspunzi la ea devine si mai stresanta.
Un prieten e bun atunci cand tace cand tu plangi.
[Si toti sar cu gura la faza asta.]
Dar am o intrebare, daca n-ai avea "prieteni", ce-ai face?
Ai nevoie de o persoana care sa-ti futa creierii cand vrei sa fii altfel, macar pentru cateva minute?
Ai nevoie de un stalp vorbitor in momentele alea?
Ai nevoie de doua maini care sa traga de tine, cica spre realitate?
Ai nevoie?
NU.
In momentele alea n-ai nevoie de nimic, nici macar de aer. Intreaga ta fiinta cere liniste.
Durerea este echivalenta cu Bucuria cum Dragostea este echivalenta cu Dezamagirea.
toate visele odata aruncate
au iesit
palma-n palma
sa ma-ntampine pe mine.
prinse-n cuie de par ruginit
pe frunte le-a curs roua
si noaptea
plecand undeva
au adormit.
duminică, 7 martie 2010
Vitas - Opera 2
Vitas - Opera 2
My house has been built but I am alone here
The door banged behind my back
An autumn wind is knocking on the window
Crying over me all over again...
Thunderstorm at night and fog in the morning...
The sun has turned completely cold
Old pains are following one another
Let them all get together!
My house has been built but I am alone here
The door banged behind my back
An autumn wind is knocking on the window
Crying over me all over again...
This is Fate and I can't
Ask anything of Fate!
I just know how the winds
Will be wailïng after I'm gone
joi, 25 februarie 2010
Anathema - One last goodbye
Anathema - One last goodbye
How I needed you
How I grieve, now you're gone
In my dreams I see you
I awake so alone
I know you didn't want to leave
Your heart yearned to stay
But the strength I always loved in you
Finally gave way
Somehow I knew you would leave me this way
Somehow I knew you could never never stay
And in the early morning light
After a silent peaceful night
You took my heart away
And my being
In my dreams I can see you
I can tell you how I feel
In my dreams I can hold you
And it feels so real
I still feel the pain
I still feel your love
I still feel the pain
I still feel your love
And somehow I knew you could never never stay
And somehow I knew you would leave me
And in the early morning light
After a silent peaceful night
You took my heart away
Oh I wish, I wish you could have stayed
How I needed you
How I grieve, now you're gone
In my dreams I see you
I awake so alone
I know you didn't want to leave
Your heart yearned to stay
But the strength I always loved in you
Finally gave way
Somehow I knew you would leave me this way
Somehow I knew you could never never stay
And in the early morning light
After a silent peaceful night
You took my heart away
And my being
In my dreams I can see you
I can tell you how I feel
In my dreams I can hold you
And it feels so real
I still feel the pain
I still feel your love
I still feel the pain
I still feel your love
And somehow I knew you could never never stay
And somehow I knew you would leave me
And in the early morning light
After a silent peaceful night
You took my heart away
Oh I wish, I wish you could have stayed
luni, 22 februarie 2010
Aspecte emotionale.
Azi am ajuns devreme acasa... "Ati venit cu Sorin?" Nu.
Ma doare capul de pocnesc................................
Urasc punctele de azi o sa scriu fara semne de punctuatie [ glumesc]
"Fa si tu o fapta buna
spune-i lu' aia care-ti suge pula sa taca din gura" :))
Iar am avut o stare naspa, asa pe final de zi, cand totul parea sa fie bine.
Ma oftici ingrozitor. Vreau sa te vad. Nu te-am mai vazut dintr-o vineri, adica de 10 zile.
Fuck nu stiu ce e cu mine. Asta o sa fie pusa iar la Aspecte emotionale.
O seara buna.
.................................................................
Urasc punctele
Ma doare capul de pocnesc................................
Urasc punctele de azi o sa scriu fara semne de punctuatie [ glumesc]
"Fa si tu o fapta buna
spune-i lu' aia care-ti suge pula sa taca din gura" :))
Iar am avut o stare naspa, asa pe final de zi, cand totul parea sa fie bine.
Ma oftici ingrozitor. Vreau sa te vad. Nu te-am mai vazut dintr-o vineri, adica de 10 zile.
Fuck nu stiu ce e cu mine. Asta o sa fie pusa iar la Aspecte emotionale.
O seara buna.
.................................................................
Urasc punctele
duminică, 21 februarie 2010
Aspecte emotionale.
Dimineata! Se pare ca se va incalzi, deja vad razele soarelui dorind sa patrunda in camera. Ma uit la noi 4. Mi-e dor de Ede, de Iona, de Camel. Sper sa nu mai fie suparata pe mine...
Mi-e dor un pic si de mine... "mi-e dor si doare".
Ascultam Taxi - Te vad in toate femeile si mi-am amintit de Taxi - Mi-e dor si doare.
Nu-i nimic special la melodia asta, insa cred ca ma defineste sau m-a definit perioada asta. Sper sa incep saptamana cu bine.
Taxi - Mi-e dor si doare
Si daca dupa tot ce ti-am spus, n-ai inteles nimic -
De fapt trebuia sa simti, nu sa-ntelegi -
Daca dupa tot ce-am facut, nu-nsemn nimic pentru tine,
De ce nu vrei sa ma dezlegi ?
Sa plang - nu-ncerc,
Sa-ncerci - nu stii,
Sa stiu - nu vreau,
Sa vrei - nu poti.
Mi-au secat toate cuvintele si nu mai stiu nimic, decat ca:
Mi-e dor si doare,
Dor si doare ...
Si dac-atata timp a trecut - aproape fara rost -
De fapt, totul are rost fara sa stim;
Dac-atatia ochi s-au inchis incet, incet, peste mine,
De ce ne-ajuti sa ne mintim ?
Sa uit - nu invat,
Sa-nveti - n-asculti,
S-ascult - nu pot,
Sa poti - nu vrei;
Mi-au secat toate cuvintele si nu mai stiu nimic, decat ca:
Mi-e dor si doare,
Dor si doare ...
Mi-au secat toate cuvintele ...
Daca stau sa ma gandesc bine,
Ar mai fi totusi cateva cu care
O sa-ncerc sa-ti spun
Ce se-ntampla cu mine:
Am auzit ca daca te uiti la ceas la fix,
Inseamna ca te iubeste
Si-atunci ma uit la ceas intr-una,
Gandindu-ma ca asa
O sa te-aduc in viata mea... poate ...
Mi-au secat cuvintele ... toate ...
Mi-e dor si doare,
Dor sï doare ...
Mi-e dor un pic si de mine... "mi-e dor si doare".
Ascultam Taxi - Te vad in toate femeile si mi-am amintit de Taxi - Mi-e dor si doare.
Nu-i nimic special la melodia asta, insa cred ca ma defineste sau m-a definit perioada asta. Sper sa incep saptamana cu bine.
Taxi - Mi-e dor si doare
Si daca dupa tot ce ti-am spus, n-ai inteles nimic -
De fapt trebuia sa simti, nu sa-ntelegi -
Daca dupa tot ce-am facut, nu-nsemn nimic pentru tine,
De ce nu vrei sa ma dezlegi ?
Sa plang - nu-ncerc,
Sa-ncerci - nu stii,
Sa stiu - nu vreau,
Sa vrei - nu poti.
Mi-au secat toate cuvintele si nu mai stiu nimic, decat ca:
Mi-e dor si doare,
Dor si doare ...
Si dac-atata timp a trecut - aproape fara rost -
De fapt, totul are rost fara sa stim;
Dac-atatia ochi s-au inchis incet, incet, peste mine,
De ce ne-ajuti sa ne mintim ?
Sa uit - nu invat,
Sa-nveti - n-asculti,
S-ascult - nu pot,
Sa poti - nu vrei;
Mi-au secat toate cuvintele si nu mai stiu nimic, decat ca:
Mi-e dor si doare,
Dor si doare ...
Mi-au secat toate cuvintele ...
Daca stau sa ma gandesc bine,
Ar mai fi totusi cateva cu care
O sa-ncerc sa-ti spun
Ce se-ntampla cu mine:
Am auzit ca daca te uiti la ceas la fix,
Inseamna ca te iubeste
Si-atunci ma uit la ceas intr-una,
Gandindu-ma ca asa
O sa te-aduc in viata mea... poate ...
Mi-au secat cuvintele ... toate ...
Mi-e dor si doare,
Dor sï doare ...
† Toate oglinzile din camera mea sunt incomplete.
Toate oglinzile din camera mea sunt incomplete
Am alungat o furnică cu un pix
până mi-au dispărut ochii.
Când m-am simţit pierdută,
furnica m-a luat de mână.
Am plecat.
A fost un vis.!?
Mă privesc într-o oglindă,
(nu o recunosc ca fiind a mea)
de-atâtea nopţi nedormite şi apa-i chioară.
Toate ziarele din ţară au scris.
Au pe prima pagină titlul tău :
« Ficţiunea este o realitate ingrozitoare! »,
dar ei nu ştiu toate furnicile din lume.
Din când în când merg la numărul 2,
după pachetul tau,
care are mereu întârziere.
Fumez o ţigară şi cum
niciuna nu are filtru
cu fumul de la ţevile de eşapament
umplu canistrele cu murături.
Tin în palmă scrumul cu care,
imi lipesc ochii de borcan.
Fără semne de punctuaţie
citesc destinatarul.
Am plecat.
Furnica m-a luat de mână,
când m-am simţit pierdută.
Până mi-au dispărut ochii
am alergat-o cu un pix.
Am alungat o furnică cu un pix
până mi-au dispărut ochii.
Când m-am simţit pierdută,
furnica m-a luat de mână.
Am plecat.
A fost un vis.!?
Mă privesc într-o oglindă,
(nu o recunosc ca fiind a mea)
de-atâtea nopţi nedormite şi apa-i chioară.
Toate ziarele din ţară au scris.
Au pe prima pagină titlul tău :
« Ficţiunea este o realitate ingrozitoare! »,
dar ei nu ştiu toate furnicile din lume.
Din când în când merg la numărul 2,
după pachetul tau,
care are mereu întârziere.
Fumez o ţigară şi cum
niciuna nu are filtru
cu fumul de la ţevile de eşapament
umplu canistrele cu murături.
Tin în palmă scrumul cu care,
imi lipesc ochii de borcan.
Fără semne de punctuaţie
citesc destinatarul.
Am plecat.
Furnica m-a luat de mână,
când m-am simţit pierdută.
Până mi-au dispărut ochii
am alergat-o cu un pix.
sâmbătă, 20 februarie 2010
Aspecte emotionale.
Mayhem - Life Eternal
"A dream of another existance, you wish to die
A dream of another world, you pray for death
To release the soul, one must die
To find peace inside, you must get eternal
I am a mortal, but am I human?
How beautiful life is now when my time has come
A human destiny, but nothing human inside
What will be left of me when I'm dead?
There was nothing when I lived
What you found was eternal death
No one will ever miss you"
luni, 15 februarie 2010
Aspecte emotionale.
De obicei cautam sa trecem peste un moment greu amintindu-ne mereu si mereu ce/cine a contribuit la infaptuirea lui. Cautam acele momente teribile pe care nu ni le mai amintim cu precizie sau pe care mai rau ni le amintim ca si cum s-ar fi intamplat acum cateva minute.
Intrebarea mea e una singura. Amintindu-ne tot raul vom putea trece peste el?
Unii pot... altii nu...
M-am intrebat mereu de ce doar mie mi se intampla lucruri rele fiind constienta ca nu sunt singura, "mai sunt multi in locul meu". Imi dau seama ca sunt deplasata azi dar nu stiu de ce... din ce cauza... care e motivul... [ fuck puncte :)) ]
Mi-am dat seama ca desi imi imaginez alta continuare timpului si momentului prezent, imaginatia mea n-o sa bata niciodata realitate. Stateam azi si ma gandeam ca in viata asta a mea s-au intamplat o gramada de chestii dar ca niciodata n-am tinut cont de ele. Ma enerveaza si ma sufoca faptul ca n-am stiut cum sa profit de anumite faze astfel incat macar o data viata mea sa capete un alt sens. Si cel mai rau din toate astea: n-am reusit niciodata sa scriu macar o pagina din realitatea mea.
Am avut multe tentative de a incerca sa-mi scriu unele intamplari sau sa pornesc de la zero si sa enumar diversele etape prin care am trecut. Amintirile din copilarie s-au pierdut, undeva, nu-stiu-unde, si chiar daca le-as vrea inapoi ele nu vor veni. Din toate acele franturi si dureri mi-a mai ramas ceva, o singura persoana, Ana.
Credeam ca am o memorie buna, ca pot sa-mi aduc aminte orice dar timpul imi zice ca nu. Am avut atatea amintiri frumoase dar le-am pierdut, am avut atatea zile negre dar din pacate si pe alea le-am pierdut.
Nu simpla amintire a lor ma intereseaza pe mine, ci intensitatea si detaliile... ceea ce nu mai am.
"Ma seaca", uneori, nu-mi place sa mi se reproseze ce-am facut si in acelasi timp ma deranjeaza cand se tace, cand nu se spun anumite lucruri care pentru mine sunt "vitale".
Contradictia din mine, contradictia dintre a vrea si a nu vrea, dintre a accepta si a nu accepta.
Daca ar fi sa cer ajutor as zice: Sa ma scoata cineva din indiferenta in care traiesc.
Ma plang mereu de bine, imi spun mereu ca ceva nu e in regula, ca totul e prea frumos sa fie adevarat iar nu dupa mult timp "cineva" [ acest cineva pe care nu-l cunosc, care nu stiu daca ma cunoaste, nu l-am vazut niciodata si pe care nu-l dispretuiesc] "se trezeste" sa "ma trezeasca" la realitate exact in momentele in care n-ar fi cel mai indicat. Cand sunt coerenta tac si raman indiferenta, nu gandesc deloc. Ma umplu de indiferenta pana la refuz si uit de tot, uit chiar si de mine.
Imi doresc sa ma nasc din nou. Undeva departe, printre alti oameni, cu alte obiceiuri, sa fiu altcineva, sa arat diferit, sa nu mai am nicio amintire, sa nu mai cunosc pe nimeni, sa nu ma mai cunoasca nimeni. Imi doresc sa ma evapor si sa iau cu mine tot ce a insemnat eu si sa-l uit.
Sa ma uit pe mine n-ar fi o problema, dar cum ii fac pe altii sa uite de existenta mea?
Maine o sa uit cu siguranta rabufnirea asta. Maine o sa fie bine. Maine am zi grea. Maine nu stiu ce o sa fie. Maine.
Nu te mai cred cand imi spui ca existi
Nu te mai cred cand imi spui ca
Nu te mai cred cand imi spui
Nu te mai cred cand imi
Nu te mai cred cand
Nu te mai cred
Nu te mai
Nu te
Nu
Intrebarea mea e una singura. Amintindu-ne tot raul vom putea trece peste el?
Unii pot... altii nu...
M-am intrebat mereu de ce doar mie mi se intampla lucruri rele fiind constienta ca nu sunt singura, "mai sunt multi in locul meu". Imi dau seama ca sunt deplasata azi dar nu stiu de ce... din ce cauza... care e motivul... [ fuck puncte :)) ]
Mi-am dat seama ca desi imi imaginez alta continuare timpului si momentului prezent, imaginatia mea n-o sa bata niciodata realitate. Stateam azi si ma gandeam ca in viata asta a mea s-au intamplat o gramada de chestii dar ca niciodata n-am tinut cont de ele. Ma enerveaza si ma sufoca faptul ca n-am stiut cum sa profit de anumite faze astfel incat macar o data viata mea sa capete un alt sens. Si cel mai rau din toate astea: n-am reusit niciodata sa scriu macar o pagina din realitatea mea.
Am avut multe tentative de a incerca sa-mi scriu unele intamplari sau sa pornesc de la zero si sa enumar diversele etape prin care am trecut. Amintirile din copilarie s-au pierdut, undeva, nu-stiu-unde, si chiar daca le-as vrea inapoi ele nu vor veni. Din toate acele franturi si dureri mi-a mai ramas ceva, o singura persoana, Ana.
Credeam ca am o memorie buna, ca pot sa-mi aduc aminte orice dar timpul imi zice ca nu. Am avut atatea amintiri frumoase dar le-am pierdut, am avut atatea zile negre dar din pacate si pe alea le-am pierdut.
Nu simpla amintire a lor ma intereseaza pe mine, ci intensitatea si detaliile... ceea ce nu mai am.
"Ma seaca", uneori, nu-mi place sa mi se reproseze ce-am facut si in acelasi timp ma deranjeaza cand se tace, cand nu se spun anumite lucruri care pentru mine sunt "vitale".
Contradictia din mine, contradictia dintre a vrea si a nu vrea, dintre a accepta si a nu accepta.
Daca ar fi sa cer ajutor as zice: Sa ma scoata cineva din indiferenta in care traiesc.
Ma plang mereu de bine, imi spun mereu ca ceva nu e in regula, ca totul e prea frumos sa fie adevarat iar nu dupa mult timp "cineva" [ acest cineva pe care nu-l cunosc, care nu stiu daca ma cunoaste, nu l-am vazut niciodata si pe care nu-l dispretuiesc] "se trezeste" sa "ma trezeasca" la realitate exact in momentele in care n-ar fi cel mai indicat. Cand sunt coerenta tac si raman indiferenta, nu gandesc deloc. Ma umplu de indiferenta pana la refuz si uit de tot, uit chiar si de mine.
Imi doresc sa ma nasc din nou. Undeva departe, printre alti oameni, cu alte obiceiuri, sa fiu altcineva, sa arat diferit, sa nu mai am nicio amintire, sa nu mai cunosc pe nimeni, sa nu ma mai cunoasca nimeni. Imi doresc sa ma evapor si sa iau cu mine tot ce a insemnat eu si sa-l uit.
Sa ma uit pe mine n-ar fi o problema, dar cum ii fac pe altii sa uite de existenta mea?
Maine o sa uit cu siguranta rabufnirea asta. Maine o sa fie bine. Maine am zi grea. Maine nu stiu ce o sa fie. Maine.
Nu te mai cred cand imi spui ca existi
Nu te mai cred cand imi spui ca
Nu te mai cred cand imi spui
Nu te mai cred cand imi
Nu te mai cred cand
Nu te mai cred
Nu te mai
Nu te
Nu
sâmbătă, 13 februarie 2010
Valentine's Day
Imi imaginez cum dormi, pe burta, cu spatele gol si transpirat. Din cand in cand iti misti mana sau piciorul, lasand cearsaful sa alunece. Pleoapele inchise vibreaza, ochii vor sa vada soarele, dar nu poti, nu inca.
Ma visezi.
Nu vreau sa stiu cum ma visezi, dar pe chipul tau se vede ca-ti place. Sunt langa patul tau, am venit mai devreme dar tu nu stii. Ma asez langa tine si-ti mangai parul ciufulit cum o fac de obicei. Incepi sa ma simti. Te ating cu buzele pe lobii urechilor, te fac sa tremuri pentru ca sunt rece... Iti sarut ochii pe care niciodata nu i-am vazut de-aproape. Te intorci ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat dar stiu ca m-ai observat. Imi trec degetele pe trupul tau si el vibreaza, el e onest cu mine, dar tu nu vrei sa-ti deschizi ochii. Iti mangai buzele cu ale mele, iti simt respiratia calda. Deja nu mai poti!
Visul devine realitate.
Iti vad pentru prima data ochii mari, le vad culoarea si sclipirea. Esti tu, tu la care m-am gandit atatea zile. Ochi somnorosi ma fixeaza insistent. Ti se pare un vis?
Te-ating si-ti spun ca sunt reala. Mana ta urca pe obrazul meu si apoi coboara pe gat, intr-o mangaiere lenta si dulce. Ma tragi spre tine si ma lipesti de pieptul tau. Aerul e prea greu de respirat. Fereastra se deschide. Aerul curat te face sa-l tragi pe nas fara nesat. Ma uit cum razele soarelui se joaca cu fata ta. Devin geloasa.
Ma prinzi de picioare si ma tragi la tine. Esti deasupra mea si ma privesti zambind dupa care ma saruti. Imi arati unde vrei sa te duci...
Te urmez la dus. Incepi sa ma dezbraci, mai intai camasa, apoi sutienul, apoi blugii, apoi...
Ma cauti si ma gasesti, calda, dulce, rea. Limbile noastre se cauta pentru prima data. Ma lasi sa-ti musc buzele sa fac ce vreau cu ele. Apa calduta curge peste noi ca o cascada. Continuam sa ne jucam cu sapunul si buretele. Imi infing unghiile in carnea ta simtindu-te feroce in mine. Te impingi in mine zdrobindu-ma cu pasiune. Ah, ma simt fantastic...
Ma invelesti intr-un prosop pufos si ma duci in dormitor. Ma ajuti sa ma sterg. Buzele tale devin o sugativa ce incearca sa ma suga pana si pe mine.
Toata ziua ne privim in ochi. Ma inrosesc cand te uiti serios iar tu razi cand ma stramb la tine. Suntem doar noi doi, ne tinem in brate si sa ne-alintam, ne gustam continuu. Suntem fericiti.
___________________________________________
Ziua indragostitilor.
Pentru mine e o sarbatoare nesemnificativa ca si alte sarbatori de altfel, dar aveam ideea asta in cap si am zis ca vreau s-o scriu cat inca mai e zemoasa si productiva.
Ma visezi.
Nu vreau sa stiu cum ma visezi, dar pe chipul tau se vede ca-ti place. Sunt langa patul tau, am venit mai devreme dar tu nu stii. Ma asez langa tine si-ti mangai parul ciufulit cum o fac de obicei. Incepi sa ma simti. Te ating cu buzele pe lobii urechilor, te fac sa tremuri pentru ca sunt rece... Iti sarut ochii pe care niciodata nu i-am vazut de-aproape. Te intorci ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat dar stiu ca m-ai observat. Imi trec degetele pe trupul tau si el vibreaza, el e onest cu mine, dar tu nu vrei sa-ti deschizi ochii. Iti mangai buzele cu ale mele, iti simt respiratia calda. Deja nu mai poti!
Visul devine realitate.
Iti vad pentru prima data ochii mari, le vad culoarea si sclipirea. Esti tu, tu la care m-am gandit atatea zile. Ochi somnorosi ma fixeaza insistent. Ti se pare un vis?
Te-ating si-ti spun ca sunt reala. Mana ta urca pe obrazul meu si apoi coboara pe gat, intr-o mangaiere lenta si dulce. Ma tragi spre tine si ma lipesti de pieptul tau. Aerul e prea greu de respirat. Fereastra se deschide. Aerul curat te face sa-l tragi pe nas fara nesat. Ma uit cum razele soarelui se joaca cu fata ta. Devin geloasa.
Ma prinzi de picioare si ma tragi la tine. Esti deasupra mea si ma privesti zambind dupa care ma saruti. Imi arati unde vrei sa te duci...
Te urmez la dus. Incepi sa ma dezbraci, mai intai camasa, apoi sutienul, apoi blugii, apoi...
Ma cauti si ma gasesti, calda, dulce, rea. Limbile noastre se cauta pentru prima data. Ma lasi sa-ti musc buzele sa fac ce vreau cu ele. Apa calduta curge peste noi ca o cascada. Continuam sa ne jucam cu sapunul si buretele. Imi infing unghiile in carnea ta simtindu-te feroce in mine. Te impingi in mine zdrobindu-ma cu pasiune. Ah, ma simt fantastic...
Ma invelesti intr-un prosop pufos si ma duci in dormitor. Ma ajuti sa ma sterg. Buzele tale devin o sugativa ce incearca sa ma suga pana si pe mine.
Toata ziua ne privim in ochi. Ma inrosesc cand te uiti serios iar tu razi cand ma stramb la tine. Suntem doar noi doi, ne tinem in brate si sa ne-alintam, ne gustam continuu. Suntem fericiti.
___________________________________________
Ziua indragostitilor.
Pentru mine e o sarbatoare nesemnificativa ca si alte sarbatori de altfel, dar aveam ideea asta in cap si am zis ca vreau s-o scriu cat inca mai e zemoasa si productiva.
† Trec anii
Trec anii si uitam
trec anii!
cu bune si cu rele iar noi uitam
de unde am pornit,
atunci cand eram decat niste copii
si ne jucam pe dealuri,
visand ca vom gasi
ca-n basmele nebune, zanele.
uitam cum asteptam
bomboanele,
ciocolata,
dulciurile,
aduse de parinti si date-n folosinta
doar atunci cand erau zile cu multe nunti.
uitam vremea balciurilor,
a horelor,
a balurilor
cand se peteau fetele cuminti
cu avere si frumoase
iar cele proaste, urate si cu boala,
mai asteptau si a doua oara
sa le peteasca cineva.
uitam prima intalnire la care am participat
cand pentru prima data ne-am laudat
ca am iesit, in sat, cu un baiat.
cu fat-frumos cel adevarat
si tot atunci l-am lasat
pentru ca nu era el fat-frumos adevarat
si am plecat cu un alt baiat.
uitam primul sarut, prima imbratisare
primul cuvant, prima chemare
prima suferinta din iubire
primul cuvant de despartire...
si tot asa le uitam pe toate,
pana la moarte.
uitam ca am trait.
uitam ca am muncit.
uitam ca am avut copii si ca noi toti am fost copii,
dar am crescut si am uitat
menirea noastra cu adevarat.
am uitat tot ce am avut
si am uitat de unde am inceput.
_______________________________________
Ma uitam pe hi5-ul unei prietene si am intrat la jurnal stiind ca avea niste poezii de-ale mele pe acolo. Nu-mi mai aduceam aminte despre ce era vorba asa ca am inceput sa le citesc.
Tin minte ca poezia asta am scris-o undeva prin vara, dupa ce m-am despartit de un tip, dar neavand nicio legatura cu persoana in cauza, nu a fost un fel de descarcare emotionala ci mai mult un proces de constiinta. Pe vremea aia eram mai increzatoare in talentul meu neexistent.
Am schimbat asezarea si vreo doua cuvinte, altceva n-am avut ce sa-i mai fac. Imi place cum e asa.
trec anii!
cu bune si cu rele iar noi uitam
de unde am pornit,
atunci cand eram decat niste copii
si ne jucam pe dealuri,
visand ca vom gasi
ca-n basmele nebune, zanele.
uitam cum asteptam
bomboanele,
ciocolata,
dulciurile,
aduse de parinti si date-n folosinta
doar atunci cand erau zile cu multe nunti.
uitam vremea balciurilor,
a horelor,
a balurilor
cand se peteau fetele cuminti
cu avere si frumoase
iar cele proaste, urate si cu boala,
mai asteptau si a doua oara
sa le peteasca cineva.
uitam prima intalnire la care am participat
cand pentru prima data ne-am laudat
ca am iesit, in sat, cu un baiat.
cu fat-frumos cel adevarat
si tot atunci l-am lasat
pentru ca nu era el fat-frumos adevarat
si am plecat cu un alt baiat.
uitam primul sarut, prima imbratisare
primul cuvant, prima chemare
prima suferinta din iubire
primul cuvant de despartire...
si tot asa le uitam pe toate,
pana la moarte.
uitam ca am trait.
uitam ca am muncit.
uitam ca am avut copii si ca noi toti am fost copii,
dar am crescut si am uitat
menirea noastra cu adevarat.
am uitat tot ce am avut
si am uitat de unde am inceput.
_______________________________________
Ma uitam pe hi5-ul unei prietene si am intrat la jurnal stiind ca avea niste poezii de-ale mele pe acolo. Nu-mi mai aduceam aminte despre ce era vorba asa ca am inceput sa le citesc.
Tin minte ca poezia asta am scris-o undeva prin vara, dupa ce m-am despartit de un tip, dar neavand nicio legatura cu persoana in cauza, nu a fost un fel de descarcare emotionala ci mai mult un proces de constiinta. Pe vremea aia eram mai increzatoare in talentul meu neexistent.
Am schimbat asezarea si vreo doua cuvinte, altceva n-am avut ce sa-i mai fac. Imi place cum e asa.
vineri, 12 februarie 2010
Poate daca nu te-as fi vazut, n-as fi ascultat din nou melodia
Spike - Visam
E doar un vis frumos care se tot repeta
Si doar in visul meu gasesc lumea perfecta.
Nu incerca sa clipesti - ca risti.
Nu vrei sa vezi oameni tristi... de azi traiesc cu ochii inchisi.
Visam ca zbor, si culmea n-aveam avion
Cand dintr-o data mi s-a stins tigara m-am trezit pe hol.
Bateam la usa ca sa ajung in dormitor
Si mi-a deschis o pizda :
Mm, n-ai un foc, ca mor...
Visam ca trec peste mari si tari
Ca pot sa schimb vorbe cu flori
Ca vorbesc in diferite culori.
Visam ca sunt falit si ca cica nu-mi iubesc tara
Ca n-am un leu in buzunar si ca nu-mi trebuie para.
Visam ca bag cheia in contact si ma indreptam spre impact
Stiam ca rabla are vointa ea vroia copac.
Visam ca am gagica sau cam asa ceva
Da ei se iubeau sus in hamacul tau pe muzica mea. (aaa...)
Visam ca Doamne-Doamne ma vegheaza
Probabil cand ala-mi ciordea din case el nu era pe faza...
Visam ca pot sa schimb lumea si credeam ca pot.
Visam ca fac rap si eram tare de tot.
Visam ca vand albume mai bine ca painea calda.
Ca fumam iarba pe strada cu toata lumea de la garda.
Visam ca nu se face zi si-i o seara mortala
Degeaba stingi luminile, aici e bezna totala.
E doar un vis frumos care se tot repeta
Si doar in visul meu gasesc lumea perfecta.
Nu incerca sa clipesti - ca risti.
Nu vrei sa vezi oameni tristi...de azi traiesc cu ochii inchisi.
Visam c-astern un petic de cer deasupra capului meu
Si mai albastru ca al tau ca eu mi-l fac cum vreau eu.
Eu nu tin cont c-afara ploua, ca-i zapada sau roua
Mie nu-mi strica vremea starile cum vi se intampla voua.
Visam ca beau mult, ca sticla n-are fund
Ca mie nu mi se mai face rau si toti se uita stramb.
Visam bairame-n copaci printre frunze si craci
Si oameni care nu te judeca dupa cum te-mbraci.
Visam ca mor dusmanii mei toti umar la umar
Fara casa - fara bani - fara masini - fara numar.
Visam ca am un vecin peste drum el avea casa cu turn
Si-asculta rap fortat ca eu aveam casa cu tun.
Bum ! Visam ca dragostea e simpla si trece
Si nu te lasa rece cand o vezi ca umbla cu zece.
Crezi ca nimeni nu-ntelege ? E doar in capul tau.
Visam ca-i ultima oara si nu se-ntampla din nou.
Visam ca nimeni nu se schimba cand ai ceea ce-ti doresti
Si n-ai de cin' sa te feresti, si ai cu cine sa vorbesti
Visam ca nu-ti trebuie bani ca sa te nasti in Bucuresti
Si ca pe-aici te nasti sarac doar ca sa nu te plictisesti.
E doar un vis frumos care se tot repeta
Si doar in visul meu gasesc lumea perfecta.
Nu incerca sa clipesti - ca risti.
Nu vrei sa vezi oameni tristi...de azi traiesc cu ochii inchisï.
E doar un vis frumos care se tot repeta
Si doar in visul meu gasesc lumea perfecta.
Nu incerca sa clipesti - ca risti.
Nu vrei sa vezi oameni tristi... de azi traiesc cu ochii inchisi.
Visam ca zbor, si culmea n-aveam avion
Cand dintr-o data mi s-a stins tigara m-am trezit pe hol.
Bateam la usa ca sa ajung in dormitor
Si mi-a deschis o pizda :
Mm, n-ai un foc, ca mor...
Visam ca trec peste mari si tari
Ca pot sa schimb vorbe cu flori
Ca vorbesc in diferite culori.
Visam ca sunt falit si ca cica nu-mi iubesc tara
Ca n-am un leu in buzunar si ca nu-mi trebuie para.
Visam ca bag cheia in contact si ma indreptam spre impact
Stiam ca rabla are vointa ea vroia copac.
Visam ca am gagica sau cam asa ceva
Da ei se iubeau sus in hamacul tau pe muzica mea. (aaa...)
Visam ca Doamne-Doamne ma vegheaza
Probabil cand ala-mi ciordea din case el nu era pe faza...
Visam ca pot sa schimb lumea si credeam ca pot.
Visam ca fac rap si eram tare de tot.
Visam ca vand albume mai bine ca painea calda.
Ca fumam iarba pe strada cu toata lumea de la garda.
Visam ca nu se face zi si-i o seara mortala
Degeaba stingi luminile, aici e bezna totala.
E doar un vis frumos care se tot repeta
Si doar in visul meu gasesc lumea perfecta.
Nu incerca sa clipesti - ca risti.
Nu vrei sa vezi oameni tristi...de azi traiesc cu ochii inchisi.
Visam c-astern un petic de cer deasupra capului meu
Si mai albastru ca al tau ca eu mi-l fac cum vreau eu.
Eu nu tin cont c-afara ploua, ca-i zapada sau roua
Mie nu-mi strica vremea starile cum vi se intampla voua.
Visam ca beau mult, ca sticla n-are fund
Ca mie nu mi se mai face rau si toti se uita stramb.
Visam bairame-n copaci printre frunze si craci
Si oameni care nu te judeca dupa cum te-mbraci.
Visam ca mor dusmanii mei toti umar la umar
Fara casa - fara bani - fara masini - fara numar.
Visam ca am un vecin peste drum el avea casa cu turn
Si-asculta rap fortat ca eu aveam casa cu tun.
Bum ! Visam ca dragostea e simpla si trece
Si nu te lasa rece cand o vezi ca umbla cu zece.
Crezi ca nimeni nu-ntelege ? E doar in capul tau.
Visam ca-i ultima oara si nu se-ntampla din nou.
Visam ca nimeni nu se schimba cand ai ceea ce-ti doresti
Si n-ai de cin' sa te feresti, si ai cu cine sa vorbesti
Visam ca nu-ti trebuie bani ca sa te nasti in Bucuresti
Si ca pe-aici te nasti sarac doar ca sa nu te plictisesti.
E doar un vis frumos care se tot repeta
Si doar in visul meu gasesc lumea perfecta.
Nu incerca sa clipesti - ca risti.
Nu vrei sa vezi oameni tristi...de azi traiesc cu ochii inchisï.
De fiecare data cand sunt trista sau in pragul tristetii ascult melodia asta. O stiu pe de rost, poti sa incepi de oriunde s-o canti, de acolo ti-o voi continua, insa niciodata n-o sa-mi aminteasca de aceeasi chestie, mereu o sa ma simt altfel cand o fredonez, o sa ma pierd altfel prin versurile ei, o sa o cant si o sa-mi dau seama de cu totul alte lucruri decat in prima faza.
Azi, am simtit pentru prima data ca o melodie calmeaza mai bine ca o tigara.
"Trebuie sa o ascult altfel mor, trebuie sa o ascult acum, trebuie!"
Ma simt paralizata pe melodia asta si cateodata refuz s-o ascult. Imi provoaca tristete desi nu este o melodie trista, ma cheama desi mesajul e altul. Pentru mine, melodia asta o sa capete de fiecare data cand o ascult noi sensuri. Vorbeste despre un amalgam de tristeturi care pe mine nu ma-ntristeaza dar care ma dor, ma gatuie, ma fac sa le simt ca pe niste persoane vii dintr-o autogara care mereu sunt in continua miscare dar pe care la un moment dat din zi sau din noapte nu le mai vezi, care nu te mai vad, pe care le dai uitari. Niciodata n-o sa vezi aceiasi oameni cum niciodata n-o sa simti aceleasi sentimente.
miercuri, 10 februarie 2010
† Aspecte emotionale.
Mai am o ora pana sa plec asa ca am sa scriu ceva.
"Simtea o durere in jurul gatului pe care n-o putea stapani; durerea isi facea loc prin orice muschi, patrundea ca apa intr-un material uscat si ca efect atunci cand incerca sa-si miste capul, o intepa. Nu putea sa faca nicio miscare. Era paralizata. Privea insa dincolo de fereastra cu ochii umezi; asa-i placeau tot timpul pentru ca asa se simtea in viata, simtea ca traieste printre tot ce nu e viata, printre tot albul ce o inconjura.
Canarul galben ca un galbenus plangea.
N-avea o tinta precisa, ori ca se uita la ninsoare, ori la dealurile albe si distante ce i se pareau prea departe, pe care nici macar in imaginatia ei nu le putea avea. Terasa era singurul loc din casa ce nu era incalzit niciodata. Ei nu-i displacea si de cate ori statea si admira privelistea de atatea ori canarul o insotea. Mancau impreuna, zambeau impreuna si vorbeau impreuna, ei nefiindu-i teama ca in exterior comportamentul ei ar fi privit cu scepticism.
Canarul galben cu pene moi si ochii dusi.
Pe masuta de noapte rama unei fotografii ii atrasese atentia. Incet-incet s-a apropiat in timp ce-si stergea ochii si a ridicat fotografia. N-avea lumina asa ca s-a dus spre geamul dinspre terasa.
Trecusera ani buni de cand nu mai vazuse pe niciuna din acea fotografie exceptandu-se pe sine. Nu se mai recunostea in acea postura dar isi amintea fiecare zi din viata pe care a trait-o alaturi de cele trei. Prima lor apropiere, nenumaratele zile de tevatura, diminetile de "consiliu", supararile ei, transformarile, petrecerile, esecurile din diferite relatii. Ii pareau atat de departe anii aceia. Ar fi vrut sa dea timpul inapoi. Ar fi vrut sa vada din nou cum depaseste toate obstacolele, unul dupa altul."
Mi-a expirat timpul. O sa continui alta data.
"Simtea o durere in jurul gatului pe care n-o putea stapani; durerea isi facea loc prin orice muschi, patrundea ca apa intr-un material uscat si ca efect atunci cand incerca sa-si miste capul, o intepa. Nu putea sa faca nicio miscare. Era paralizata. Privea insa dincolo de fereastra cu ochii umezi; asa-i placeau tot timpul pentru ca asa se simtea in viata, simtea ca traieste printre tot ce nu e viata, printre tot albul ce o inconjura.
Canarul galben ca un galbenus plangea.
N-avea o tinta precisa, ori ca se uita la ninsoare, ori la dealurile albe si distante ce i se pareau prea departe, pe care nici macar in imaginatia ei nu le putea avea. Terasa era singurul loc din casa ce nu era incalzit niciodata. Ei nu-i displacea si de cate ori statea si admira privelistea de atatea ori canarul o insotea. Mancau impreuna, zambeau impreuna si vorbeau impreuna, ei nefiindu-i teama ca in exterior comportamentul ei ar fi privit cu scepticism.
Canarul galben cu pene moi si ochii dusi.
Pe masuta de noapte rama unei fotografii ii atrasese atentia. Incet-incet s-a apropiat in timp ce-si stergea ochii si a ridicat fotografia. N-avea lumina asa ca s-a dus spre geamul dinspre terasa.
Trecusera ani buni de cand nu mai vazuse pe niciuna din acea fotografie exceptandu-se pe sine. Nu se mai recunostea in acea postura dar isi amintea fiecare zi din viata pe care a trait-o alaturi de cele trei. Prima lor apropiere, nenumaratele zile de tevatura, diminetile de "consiliu", supararile ei, transformarile, petrecerile, esecurile din diferite relatii. Ii pareau atat de departe anii aceia. Ar fi vrut sa dea timpul inapoi. Ar fi vrut sa vada din nou cum depaseste toate obstacolele, unul dupa altul."
Mi-a expirat timpul. O sa continui alta data.
marți, 9 februarie 2010
† Aspecte emotionale
mi-e frig,
n-am tigari
mai e doar apa minerala
azi e miercuri...
zi cretina
sper sa-ti fie bine... da
chiar m-am gandit la asta
abia astept sa ma vad
stiu cum arat oricum
sufar de "nimic"
sunt ingropata in argint pana peste varfurile parului
nu-mi mai vad mainile desi ma uit la ele
zaresc soarele
el, cine stie.
mi-e dor.
dorul de dor
nu vreau sa plec nicaieri azi...
vreau caldura
vreau carne
vreau piele
vreau multe
nu am nimic!
n-am tigari
mai e doar apa minerala
azi e miercuri...
zi cretina
sper sa-ti fie bine... da
chiar m-am gandit la asta
abia astept sa ma vad
stiu cum arat oricum
sufar de "nimic"
sunt ingropata in argint pana peste varfurile parului
nu-mi mai vad mainile desi ma uit la ele
zaresc soarele
el, cine stie.
mi-e dor.
dorul de dor
nu vreau sa plec nicaieri azi...
vreau caldura
vreau carne
vreau piele
vreau multe
nu am nimic!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)